„Rîul îşi purta apele în ritm egal, eu stăteam în ploaia care cădea fără încetare şi mă întrebam dacă să ciocănesc cu degetul arătător sau să plec. Frunze de general şuşoteau în coroanele copacilor, cîteva felinare se strecurau printre ramuri, iar lîngă uşa întredeschisă a unei camere, un corp se dezbrăca pentru culcare sau pentru dragoste. O mică lampă de noapte zdrobea umbra pe uşa vopsită în ulei. Şi eu mă întrebam: e singură umbra, sau mai este cu cineva? Tremuram, pentru că noaptea ploile reci şi paşii se pierd în umezeala murdară. Dar e bine să locuieşti în cuibarul neliniştii şi să-ţi auzi dinţii clănţănind de teamă, e bine să-ţi duci viaţa pînă la marginile neantului şi dimineaţa să o iei de la cap. E bine să te desparţi pentru totdeauna şi să preamăreşti nenorocirea ca ipocritul Iov. Pe atunci, stăteam în ploaia care cădea fără încetare şi nu ştiam dacă să bat sau să plec, pentru că nu aveam curajul să-mi strivesc ochiul geloziei din creier.” (Bohumil Hrabal, Anunţ pentru casa în care nu mai vreau să locuiesc) (nu ştiu ce sunt frunzele de general)
Am comandat cartea, împreună cu multe altele de acelaşi autor, de la o editură de care nu auzisem pînă să fac o fixaţie pentru Bohumil Hrabal. Oh, şi nu e el unul pentru care să faci o fixaţie? Editura se cheamă Ivan Krasko. Am primit cărţile, arată bine, modest dar nu ieftin, în format de buzunar, deloc glossy. Iar acum citesc şi mă minunez cum de nu am ştiut pînă acum de ele. Plus, cîte asemenea edituri, faţă de care avem suspiciuni din oficiu, multe poate întemeiate, cîte îşi fac treaba bine şi noi nici nu ştim că există? Mă mai gîndesc la Junimea, care publică în general autori locali, mie îmi plac grozav coperţile cărţilor, dar ştiu prea puţin despre autori. Sau la Timpul, de unde am Carnetele lui Aurel Dumitraşcu. Dar dacă nu ai o fixaţie, un interes special pentru un autor, un gen sau o zonă din literatură, nu prea afli de ele. Mie nu mi se pare drept, oricît de firesc ar fi pentru lumea de azi.
Am comandat cartea, împreună cu multe altele de acelaşi autor, de la o editură de care nu auzisem pînă să fac o fixaţie pentru Bohumil Hrabal. Oh, şi nu e el unul pentru care să faci o fixaţie? Editura se cheamă Ivan Krasko. Am primit cărţile, arată bine, modest dar nu ieftin, în format de buzunar, deloc glossy. Iar acum citesc şi mă minunez cum de nu am ştiut pînă acum de ele. Plus, cîte asemenea edituri, faţă de care avem suspiciuni din oficiu, multe poate întemeiate, cîte îşi fac treaba bine şi noi nici nu ştim că există? Mă mai gîndesc la Junimea, care publică în general autori locali, mie îmi plac grozav coperţile cărţilor, dar ştiu prea puţin despre autori. Sau la Timpul, de unde am Carnetele lui Aurel Dumitraşcu. Dar dacă nu ai o fixaţie, un interes special pentru un autor, un gen sau o zonă din literatură, nu prea afli de ele. Mie nu mi se pare drept, oricît de firesc ar fi pentru lumea de azi.
8 comentarii:
Da, a-l ignora pe Bohumil Hrabal e uşor. Cărţile sale parcă-s făcute pentru a deveni mari descoperiri, dar numai după ce au paginile îngălbenite de atâta şedere pe raft. Ce să faci, nu e/a fost Rushdie sau Pamuk, adică mai mult show/marketing decât scriitor. El e scriitor!
Nu ne-ai zis cum l-ai descoperit... :))
Prima oară cînd am citit Singurătatea...şi mi-a fost teamă să nu strivesc ceva scriind despre ea, iar a doua oară l-am descoperit cînd am fost într-o librărie :) L-am servit pe regele Angliei m-a fixat.
ce sunt Caietele lui A Dumitrascu ? jurnal? cind avea CR librarie aici mai prindeam si eu carti de la Timpul si Junimea
Da, e jurnalul. Sunt patru volume, Carnete maro, pentru mintea-inima mea, emotionante. E ciudat, intru in librarie si in loc sa ma bucur, imi pluteste cuvintul glossy prin cap. N-o fi de bine :)
"imi pluteste cuvintul glossy prin cap. N-o fi de bine :)"
Cine e A. Dumitraşcu? O să-l întâlnim aici? Scrie la Dilema?
poti sa-mi dai si mie datele de contact ale editurii? de cateva luni incerc sa iau si eu tot ce au ei de Hrabal. Mersi.
Mihai, ţi-am trimis un e-mail.
Agenţia de răspândăcie a lui Hrabal. Urmaşii lui din Elveţia ar trebui să ne plătească. Nu ar trebui să facem o selecţie febrilă a celor care vor să-l cumpere?
Trimiteți un comentariu