joi, 25 septembrie 2008

The shit eater

Nu e nevoie să mi se amintească: ştiu cum e să taci la telefon despre motivele tale închipuite de autosuprimare, despre sfârşitul impetuos-narcisic al lumii clădite într-o vară cu picioarele-n râu, în timp ce contorul măsoară sutele de euro de hău financiar şi goliciunea sufletească, netaxabilă. Minutele dumneavoastră la contor! Cine a intrat mai nou în discuţie, vă rog, prezentaţi abonamentele sau cartelele reîncărcabile. Sufletele dezgolite ulterior nu vor fi luate în considerare.

2 comentarii:

Incze Klára spunea...

Este ceva inhibant de sfisietor in acest text. Dar pentru ca mi-a adus aminte si mie de niste taceri si hauri mi-am facut, totusi, curaj sa las un comentariu: e foarte frumos scris.

cristians. spunea...

Poate pentru că ABIA ascunde un adevăr...

Ştii, Klara, ca la farmacie, nu zic mulţumesc. Din superstiţie. :))