Se simţea fericită, un bărbat o iubea; fără să ştie unde se află şi ce face, era sigură că se gândeşte la ea şi suferă; se răsfăţa cu acest gând aşa cum se răsfaţă iarba la căldura soarelui. Desigur, nu prea semăna el cu idealul visurilor ei, dar, pe de altă parte, îi venea greu să reziste la plăcerea de-a fi iubită, şi-şi dorea ca această plăcere să poată continua, ca bărbatul acela să nu afle nimic despre numeroasele ei aventuri. Nu că ar fi avut de gând să-i cedeze vreodată, dar începea să se deprindă cu tandreţea, cam brutală, e drept, pe care o ghicea într-însul şi-şi dădea foarte bine seama că atitudinea lui G. va fi cu totul alta din clipa când va descoperi ceea ce caută ea să-i ascundă.
Tihna - A. Bartis:- Nu găseşti nimic în sertarele mele. Nimic, înţelegi?
- Înţeleg. Dar eu totul...
- Ăla eşti tu. Dar nici tu chiar totul. În schimb mie mi-e silă de minciună, nu mă obliga să mint. Nu m-a violat tata, n-am fost curvă şi nu am amanţi. Cred că asta te-a interesat.
- Doar să te cunosc...
- Sunt exact aşa cum mă cunoşti şi exist din momentul în care te-am cunoscut, mi-a spus, apoi şi-a tras mănuşile din piele de căprioară cu monograma E.W. şi a început să-mi descheie cămaşa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu