Am primit o întrebare ce stîrneşte călătorii înapoi (în mers de rac) foarte plăcute: Cum citim?
Păi cel mai mult şi mai adesea, clandestin. Oricînd se putea fura din timpul orelor de şcoală, din timpul mesei, din timpul somnului, adicţie la cărţi, dar la fel de irezistibil furtul de timp. De aici am rămas cu o fantastică ambiţie de a face mai multe lucruri deodată, de aici pagube peste pagube, dar şi zile lungi de hibernare. Îmi amintesc deranjul şi neplăcerea cînd mă întrerupea cineva de la cititul meu, care se desfăşura - în mintea mea - continuu, în timp ce toate celelalte lucruri erau pauze.
Nu cred că am ritual de citit. Nu mai e nevoie de nici un alt stimulent, ceai, cafea, muzică, zgomotul celorlalţi care înainte mă împingea mai mult în carte este acum un zumzet pe care, naiva de mine, cred că l-aş putea opri cu un "dar eu citesc aici" (iar ei: who cares, man?). Citesc oricînd vreau să citesc. Doar cu o mînă agăţată de bara tramvaiului-autobuzului şi cu cealaltă păzind geanta, asta nu aş încerca. Nici nu sunt foarte grijulie cu cărţile purtate prin genţi, în afară de o copertă de caiet nu au parte de o viaţă delicată. Îmi place să văd cărţile prin care au trecut degete, mîini, nasuri poate (cînd o carte miroase dulce, îmbietor, literal stau cu nasul în ea), să simt o prezenţă, să-mi las prezenţa acolo. E ca o însufleţire a lor.
Despre dezsufleţirea portocalelor: încep ca omul practic, un cuţit care nu prea taie, două crestături care se vor în diametru (de fapt, ies patru care nu se unesc în nici un fel), dar nu-mi iese niciodată floarea din coji de portocală. Pînă la urmă tot la degete lipicioase şi aromate ajung. Dacă vreodată voi culege o portocală din copacul ei, aş vrea să îi muşc coaja (amarrrr)
* e un vers din Aurel Dumitraşcu, pentru un extremism al lecturii
Păi cel mai mult şi mai adesea, clandestin. Oricînd se putea fura din timpul orelor de şcoală, din timpul mesei, din timpul somnului, adicţie la cărţi, dar la fel de irezistibil furtul de timp. De aici am rămas cu o fantastică ambiţie de a face mai multe lucruri deodată, de aici pagube peste pagube, dar şi zile lungi de hibernare. Îmi amintesc deranjul şi neplăcerea cînd mă întrerupea cineva de la cititul meu, care se desfăşura - în mintea mea - continuu, în timp ce toate celelalte lucruri erau pauze.
Nu cred că am ritual de citit. Nu mai e nevoie de nici un alt stimulent, ceai, cafea, muzică, zgomotul celorlalţi care înainte mă împingea mai mult în carte este acum un zumzet pe care, naiva de mine, cred că l-aş putea opri cu un "dar eu citesc aici" (iar ei: who cares, man?). Citesc oricînd vreau să citesc. Doar cu o mînă agăţată de bara tramvaiului-autobuzului şi cu cealaltă păzind geanta, asta nu aş încerca. Nici nu sunt foarte grijulie cu cărţile purtate prin genţi, în afară de o copertă de caiet nu au parte de o viaţă delicată. Îmi place să văd cărţile prin care au trecut degete, mîini, nasuri poate (cînd o carte miroase dulce, îmbietor, literal stau cu nasul în ea), să simt o prezenţă, să-mi las prezenţa acolo. E ca o însufleţire a lor.
Despre dezsufleţirea portocalelor: încep ca omul practic, un cuţit care nu prea taie, două crestături care se vor în diametru (de fapt, ies patru care nu se unesc în nici un fel), dar nu-mi iese niciodată floarea din coji de portocală. Pînă la urmă tot la degete lipicioase şi aromate ajung. Dacă vreodată voi culege o portocală din copacul ei, aş vrea să îi muşc coaja (amarrrr)
* e un vers din Aurel Dumitraşcu, pentru un extremism al lecturii
2 comentarii:
hiacint, mulţumesc. despre mirosul cărţilor am uitat să scriu, bine c-ai făcut-o tu. cărţi proaspete, cărţi cu pagini maronii şi prăfoase, cărţi de primăvară, cărţi de toamnă-iarnă. cărţi ca portocalele, de fapt :)
Eu mulţumesc pentru întrebare. Despre miros, care, după mintea mea, influenţează cititorii, am vorbit prima oară cu o prietenă dragă. Ea mi-a spus foarte amănunţit despre ce poate face mirosul unei cărţi. Şiii sunt unele care te ţin la distanţă tocmai din cauza asta, spre deosebire de portocale (oare există neconvertit la portocale?)
Trimiteți un comentariu