marți, 20 ianuarie 2009

Obama - noul lider al lumii...

Ziua care schimbă lumea. Titlul acestui text şi propoziţia de alături sunt preluate din presa românească - ziare, tv. E-n ordine, de la ai noştri nu aş fi aşteptat altceva, în buna tradiţie a vorbitorilor neîntrebaţi şi a ploconiştilor fanarioţi. Omagiile rupte-n fund româneşti veneau în timp ce mesajele de iubire necondiţionată şi speranţă ale actorilor şi intelectualilor americani către Obama atingeau pornografia. Noul preşedinte american a depus jurământul în ţipetele şi leşinurile isterice ale audienţei. Am pe faţă aşa, un surâs sardonic, când mă gândesc că de mâine îl aşteaptă pe birou situaţia din Gaza (pe care nu are cum să o abordeze simpatizând subit şi făţiş cu palestinienii, decât cu preţul funcţiei). B.O. a avut deja grijă să lanseze un avertisment că revigorarea economică, ieşirea din criză nu se vor petrece într-un an de zile, va dura mai mult. Poate că asta va mai reduce numărul celor care îl privesc ca pe un Christ.

Cine credeţi că se alătură, cu glas subţire, de pudel, corului celor care se trag mai aproape ca să se pozeze cu Obama? Nu o să ghiciţi în veac: N. Sarkozy. Conform cotidianului Ziua, care preia AFP, preşedintele Franţei a declarat următoarele: "De abia aştept să înceapă să lucreze şi să schimb lumea cu el". Hehe! Ăştia chiar vor să fure pâinea cinstită pe care o câştiga Bruce Willis murind greu.

12 comentarii:

ancussa- spunea...

P-aci ziua aceasta s-a numit: history in the making. BBC şi-a rezervat 2 ore în program pentru spectacol.
Părinţii şi-au alungat copii din faţa televizoarelor pentru a asculta fascinaţi discursul lui Yobama. Într-adevăr bun orator, cu pauze demne de comparat cu ale lui Florin Piersic în timp ce recită poezii. Încă mai am în minte o caricatură dintr-un ziar de azi:"My fellow americans, when I reflect on the great honour you have given me...and your trust in asking me to tackle unemployment, the financial crisis...and the wars in Afghanistan and Iraq, my feeling can be summed up with just one word...HELP!:)
Mi-a fost drag să o aud pe E. în timp ce restul îl ascultau atenţi pe Obama: Mom, I want to watch the Simpsons!

Cristian SÎRB spunea...

Faină gluma.

Şi-au pierdut cu toţii uzul raţiunii! Oare ce poate fi atât de fascinant într-o ceremonie de instalare a unui preşedinte US încât familii întregi să lase laptele să curgă în foc, nedezlipindu-se de dinaintea televizorului? Nu m-am uitat la GW Bush, când i-a fost vremea, de ce m-aş uita acum, alături de milioane de freaks la Obama? Mă ţin tare.

Am mai recuperat un titlu răsunător din Cotidianul online: Galerie video (1) - Barack Obama a stat o oră în Bucureşti în 2005 - (Interviu realizat de Emil Hurezeanu). O fi mers şi la toaletă? A recuperat cineva excrementul prezidenţial? Când va ieşi acesta la licitaţie?

NYT îi propune lui BONO (da, U2) să scrie articole de opinie! Dacă acceptă, care o fi primul lui titlu: ăăă...

Cristian SÎRB spunea...

Încă un titlu inept, plin de "poezie" de doi lei, specific autohtonă, mustind de lirismul acela zaharisit la care cred că suntem predispuşi genetic, în EVZ:

"Barack Obama ia pe umerii săi povara lumii"

Mai ceva ca Atlas. Ce, Doamne apără, învaţă ăştia, jurnaliştii cucului, la şcoală? Recunosc în frazele lor dulcegăriile pe care şi le comentează unii altora cei uniţi întru blogosferă. Indivizii ipocriţi de salon virtual. Goana după trafic cu orice preţ.

Camelia spunea...

Ba, era usor de ghicit si de asteptat din partea excentricului presedinte francez :)

Cristian SÎRB spunea...

Sarkozy impresionează prin ideile sale, nu e un tâmpit, e bine şcolit şi e, mai presus de toate, de Dreapta. E, însă, extrem de vanitos. Insuportabil vanitos. Ridicol de...

Faţă de unii de pe la noi, a câştigat alegerile cu un plan de reforme pe care le şi aplică, oricât de impopulare ar fi. Nu conduce ţara nici cu referendumul, nici cu CURtea Constitutionala, nici cu ameninţarea cu alegerile anticipate (singurele idei fixe ale preşedintelui României).

Dar, da, e uşor caricatural Mr Sarkozy. :)

Hiacint spunea...

Clasificată scurt: isterie în masă. Pe larg însă, mie, dexter-wannabe, mi se pare interesant şi îmi place şirul de întîmplări. Îmi aminteşte de Complotul lui Roth, un idol nu-i greu de creat, chiar dacă el nici nu se vede din spatele statuii, imaginii lui. Doar că "omul care schimbă lumea" chiar o poate schimba prin forţa fanatică a adulatorilor.

Cristian SÎRB spunea...

Mnoa, uite un comentariu competent, care ma si face invidios. Sper sa stai suficient de departe de politica, sa nu cumva sa-mi furi painea. :)

Hiacint spunea...

Da, norocul amîndurora :)

madi spunea...

Temerara...bravo!

Cristian SÎRB spunea...

Hm?

madi spunea...

Temerar*, ma scuzi. Acum am citit cine a scris postul.

Cristian SÎRB spunea...

Mnoa, se mai întâmplă. ;)