Lanțul de argint de la gât, stiloul, caietul și cartea pe care, la un momet dat, o citesc (tot timpul este câte una) îmi sunt tot atâtea propte pretutindeni unde merg. Nu merg în multe locuri, dar lucrurile astea mă însoțesc oriunde. Îmi sunt prietene, sunt casa mea - purtată-n spate, pusă alături, pe noptiere străine. Prețuiesc minutul în care, desfăcându-mi bagajul, scot punga cu cartea, stiloul, caietul. Lanțul de argint, la gât. Sunt acasă cât timp rămân acolo unde tocmai mi-am desfăcut bagajul.
Pessoa: „N-am ambiții, nici dorințe. A fi poet nu e pentru mine o ambiție. E doar felul meu de a fi singur.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu