Turcescu. Robert Turcescu con cojones!

De nerecunoscut acest Robert Turcescu din editorialul referitor la absenteismul bucureştean, Miticii şi votul, publicat ieri, 04/06/2008 în Cotidianul! Un Robert Turcescu revitalizat, câştigător al diplomei con Cojones Y Maestria, care riscă prin sinceritate totală încă şi mai mult a-şi pierde cititorii cei ofticoşi - direct vizaţi (mitici, le zice) şi deloc nesemnificativi numeric - decât risca mai săptămânile trecute Florin Negruţiu (măcar acesta din urmă e constant în dat peste bot boborului).

Dragă, încep ăştia să se lămurească, tinerii lupi ziarişti, că nu are sens să abordezi altfel, cu fineţe, tembelismul şi imobilismul civic generalizat din care electoratul nostru nu vrea să iasă de la Revoluţiune încoace. Nici măcar generaţiile "proaspete". Post. Ba, din contră, vârstnicii votează conştiincios, încăpăţânat şi prost, timp în care tinerii doar se grătăresc, se mallesc şi se împerechează fără cuget, ca şi când mâine ar veni cu certitudine sfârşitul lumii.

Una peste alta, sper ca Robert Turcescu să nu fie linşat, nu de alta, dar a început să-mi fie drag şi el. A se verifica mai jos:

"Însă, în spatele vorbelor atent alese, stă o imensă dezamăgire faţă de apatia unor bucureşteni incapabili să-şi asume în ultimii ani nici un fel de opţiune: miticilor le plac profesioniştii, dar votează cu mingicarii de vorbe, ar vrea străzi asfaltate şi circulaţie fluentă, dar sar ca arşi la prima încercare de rezolvare trainică a problemelor, vor să se lucreze, dar apoi se plâng că prea se lucrează peste tot, ar vrea locuri de parcare, dar se opresc să numere bordurile.

Când într-un oraş măcinat de probleme precum Bucureştiul iese la vot doar puţin peste o treime dintre locuitori, nu mai e o chestiune de protest mut, nici de lehamite, nici de frondă şi nici măcar de nepăsare. Absenteismul în acest caz se numeşte nesimţire şi, spre deosebire de Liviu Negoiţă, eu îmi permit s-o rostesc ..."