Care ţară?

Dacă nu ştiaţi în ce ţară trăim, vă spun eu, cu liniuţă de la capăt:

- trăim în ţara în care, în sprijinul unui anumit primar craiovean, proaspăt arestat de DNA (nu dezvălui localitatea, nici judeţul, nici că dl e membru PDL şi-un pionier al fântânilor cântătoare...), s-a pus la cale o slujbă de rugăciune într-o biserică, ctitorie personală, de pe latifundia dumisale...

Comentariu: eu apreciez şi sunt în adâncime mişcat, constatând adesea că, la noi, taman veroşii afişează o spaimă de Dumnezeu şi-s, la rigoare, de-o pioşenie ceva de speriat (uneori îi suspectez chiar de sinceritate în aceste afecte)! La fel şi unii preoţi: transpiră rugându-se - la comandă şi pe bani! - unui Dumnezeu care, probabil, nu-i mai ascultă de câteva zeci de ani. Poate de secole.

Nu mă mai atinge cu osebire ştirea că i-au ieşit primarelui în stradă, în semn de solidaritate, inclusiv subordonaţii din "aparatul" primăriei. E deja fashionable. E şi, româneşte, normal - dacă pică înţeleptul, pică şi mulţi dintre ei (în cazul în care acuzaţiile se dovedesc întemeiate, doar nu credeţi că se va stabili că edilul a acţionat fără ajutorul "echipei"). Nu mă interesează (pentru că nu mă aşteptasem la altceva) nici că PDL arată a fi învăţat bine de la predecesori lecţia strânsei unităţi a partidului în jurul oricărui demnitar cercetat de procurorii anticorupţie. Voiam doar să vă reamintesc - ştiaţi? - în ce ţară trăim. Am tresărit puţin, numai puţin, cuprins de o uşoară greaţă, când am citit în Gândul că şi artiştii craioveni, subvenţionaţi de la bugetul local, pregătesc un priveghi cultural-omagial în cinstea aceluiaşi...

Restul e politică. Pe mine, ce s-a întâmplat în biserica aceea m-a deziluzionat de fapt.