Oameni în "toată firea", "între două vîrste", la "vârsta a treia" (nostime, categoriile astea!), dar mai ales pokemoni şi pokemoniţe, fulardişti smotociţi, cunoscători şi snobi cu carul, cu legitimaţie de snob - publicul festivalului
Plai din 14-16 septembrie.
Intrare - 30 lei vineri, 35 sâmbătă. Mi-e cu bănat, nu mi-au cerut mai mult (oricum, eu avusesem abonament), aşadar, festivalul Plai nu e un festival. Prea ieftin. Nu se compară cu Buena Vista, unde intrarea a fost 60 lei pentru doar două ore, pe ultimul scaun din sală sau cu concertul Depeche Mode. Să scriu mai departe?
Reiau. Am participat la un festival amărât, alături de alte câteva sute de oameni, poate o mie. Biletul a fost ieftin, pentru că a avut sponsori puternici (Banatul deţine). Solişti şi trupe care vindeau CD-uri ieftine, cu doar 20 lei, când de la Warner Music sau EMI poţi lua un Mika sau un Timberlake cu 40/50 lei. Eu zic că nu se merita să mă deplasez, nu?
Pentru mine, dar eu am gusturi îndoielnice, aşa că nu mă ascultaţi, revelaţia festivalului au fost Pentatones. Ascultaţi nişte bucăţi puţin mai la subsol.
Fuziune, aşa cum ne-am obişnuit în nu jazz, de electro, minimal, big beat, dubtech şi trip hop. Solista, Franziska Grohmann, cu o voce fără greş. Execuţie vocală gen Portishead, dar cu suficiente accente originale, cât să nu sune a plagiat. Susţinută excepţional, live, de giumbuşlucurile electronice ale responsabilului cu voltajul, sound-architectul Le Schnigg. Nu a fost chiar Miss Fitzgerald, dar o să-mi cer mai târziu scuze pentru că nu am apucat să-i fiu contemporan prea mult timp.
Numărul doi: Äl Jawala. Jazz, blues etnic, funk, influenţe declarate ţigăneşti şi balcanice. Execuţie desăvârşită, poate doar temele sunt uşor răsuflate pe la noi: aceleaşi sârbisme bregoviciene, de data asta, ceva mai rafinate, mai jazzificate. Femeie la sax bras - numiţi un amănunt mai sexy. Surpriza concertului Al Jawala a fost un instrumentist as într-ale bull roarer-ului aborigen australian. Este prima oară, de când ascult eu jazz şi electro (adică, hăhă), că mi-e dat să aud un soi de acid făcut de gura, de buzele, de plămânii omului. Adaug ulterior: basistul părea să cânte pe mai multe scene în acelaşi timp, fără a comite disonanţe pe nici una. Urmărindu-l, îmi imaginam coloana vertebrală a unui imens dinozaur, care ţinea fără a scârţâi tonele de carne melodică agăţate pe ea. Cam asta fu basistul AlJawalei pentru show-ul lor. Intraţi-le pe site şi veţi descoperi singuri. Au şi câteva piese la liberă descărcare. Prunceşte m-am lăsat impresionat de acest band vânos, interpretând teutonic de bine o muzică de sud.
Paco de Lucia găsesc că ar fi stat mai bine într-un club de gen. La ora actului său, eram deja înfrigurat. Am mai apucat să-i casc gura a închinăciune, când i-am văzut cele zece degete de la o mână, sau nu avea zece?, năpustindu-se cu precizie pe grif. Şi-a "făcut treaba" meticulos şi tăcut.
Mă întorc la spectatori. Zâmbesc şi acum amintindu-mi-i pe cei mulţi, cu măsăriţe înfăşurate în jurul grumazului. Măsăriţe (feţe de masă, ard.) cu model tip yasserarafat, tip mindthebomb. Tip nevertrustanarabianwithabackpack. Fete şi băieţi tunşi ca în desenele animate japoneze, vizibil afectaţi de desenele animate japoneze, nedesprinşi întru totul, deşi prezenţi la fest, de desenele animate japoneze. La un moment dat, unul dintre băieţi avea în jurul gâtului, rotit de câteva ori, un pullover! Unii abia se zăreau din faldurile draperiilor gâtlegale. Afară, plăcut, temperatură confortabilă, de mânecă scurtă.
Un festival nu se povesteşte. Eu sper să ne vedem la anu' acolo. Şi treceţi şi pe la mine, la un vinuţ. Fără apă minerală. Numai tâmpiţii, fie-mi îngăduit, beau şpriţ. Vin de pe dealurile astea de Vest, unde soarele zăboveşte ceva mai mult la asfinţit, vă ofer.
Pentatones
Oameni în "toată firea", "între două vîrste", la "vârsta a treia" (nostime, categoriile astea!), dar mai ales pokemoni şi pokemoniţe, fulardişti smotociţi, cunoscători şi snobi cu carul, cu legitimaţie de snob - publicul festivalului Plai din 14-16 septembrie.
18 comentarii:
AL JAWALA ai zis? Drace, de ce n-oi fi cetit postarea pana la capat?! I-am vazut in Vama Veche, acum 2 ani si ceva ("Vama nu mai e ce-a fost ;)"), sunt absolut superbi (sigur sunt nemti? eu stiam ca astia sunt mai echilibrati din fire ;) ). Basistul e peste orice imaginatie, de saxofonisti nu mai spun.
Sunt germani da. Basistul, îmi cer iertare că am omis! Da, basistul este o apariţie excepţională. El ne vorbea în franceză.
Dialogul dintre saxuri nu a lăsat loc greşelii. Înţelegerea soliştilor "din ochi" a fost înduioşătoare. Pauzele, ruperile de ritm, imporvizaţiile.
Ei, ca şi Pentatones, sunt de ascultat live. Albumele sunt prea cuminţi. De fapt, jazzul (nou sau vechi) e de ascultat pe viu şi improvizat, nu în calupuri corecte de 3 minute pe piesă.
Sunt in asentimentul tau in ceea ce ii priveste pe cei de la Al Jawala. Mi-au placut, desi nu sunt degustatoare de gen muzical pe care il promoveaza. Eh, gusturile se mai schimba. Paco, din pacate, n-a fost ceea ce asteptam. Tot respectul pentru felul in care alerga pe chitara cu cele "10 degete de la o mana" (vorba ta), dar raceala cu care a tratat publicul... mi-a lasat un gust amar.. Infrigurata nici n-am mai ramas la bis... Ah, si cata dreptate ai in legatura cu pokemonii. =)) Eu n-am fular d'ala si nici nu-mi cumpar ca n-am spirit de turma. Da' ma mai duc la Plai. ;)
vrei sa stii de ce a fost atat de ieftin biletul? pt. ca asa au vrut organizatorii, care, apropo, sunt niste tineri absolut normali, dar f. muncitori, capabili si de bun simt, crede-ma! vor un festival la care sa vina mai multi tineri, ca sa mai invete si altceva decat invata la TV, adica muzica de calitate, chestii culturale si mai multa toleranta fata de cei din jur. daca vrei, poti cere sa platesti mai mult, cred ca nu se supara! ;)
Banatul detine? probabil ca da; insa festivalul asta s-a facut cu bani mai putini decat crezi, pt. ca marii sponsori au cunostinte muzicale cuprinse intre Rihanna si Shakira (no offence!); habar nu au cine sunt Paco de Lucia, Al Di Meola, Jean Luc Ponty... festivalul s-a facut pe banii catorva sustinatori si parteneri, in general institutii de cultura si pe buzunarul a 2 "copii" de 22-23 de ani, plus munca altor cativa tineri.
intotdeauna e ceva de comentat si se poate mai bine; poate ar fi mai bine sa ne bucuram ca se face si altceva in Romania decat Festivalul Berii. un festival aflat la inceput poate creste pe parcurs. in rest, numai de bine!
Bineînţeles că am glumit când m-am referit la preţul mic. Bineînţeles că am utilizat special ironia groasă când am amintit presupusa ieftineala a festivalului. Pentru mine nici măcar nu a fost ieftin, poate pentru marii snobi da.
Eu am fost invitat de sponsorul principal, ETA2U. Oricum aş fi mers, dar cu atât mai binevenită fu invitaţia: cazare, masă, transport, intrare gratis. Deci, "partenerii" Plai Festival sunt...ETA2U, care a dat grosul banilor. Primăria o fi pus la dispoziţie locul, Muzeul Satului, iar restul sunt aşa-numiţii "parteneri media", o formulă comică, încă nu bine umplută de conţinut în România.
Nu instituţiile de cultură au sponsorizat masiv, prin urmare. Poate ICR, puţin.
Aşa că, revenind, articolaşul meu este o "trimitere" către cei care consideră că a nu plăti gras un bilet, un cost oarecare, înseamnă ÎNTOTDEAUNA lipsă de calitate. Am uitat să menţionez sonorizarea de excepţie.
Oricum, tinereii care umblă de colo-colo cu legitimaţiile alea de gât sunt delicioşi şi la TM şi la CJ, peste tot. Când nu sunt de-a dreptul enervanţi.
Şi, da, la anu' voi fi acolo din nou. Doamne ajută!
hmm... invitat Eta? ma asteptam la mai multa sustinere, atunci. da, Eta a dat bani, insa si altii au dat. nu are rost sa batem campii daca nu stim care si cat. ;) si oricum, banii necesari organizarii au depasit suma data de parteneri, cu tot cu Eta2U.
mda, tinereii cu legitimatii la gat sunt deliciosi, pt. ca atunci cand ii vezi nu-ti imaginezi ca pot munci atat dupa ce au dormit doar 2-3 ore pe noapte.
Din nou: în textul de mai sus nu mi-am propus să desfiinţez Plaiul. Iar ETA2U ocupa la vedere unicul loc dedicat sponsorilor. Nu am văzut altul. Se poate verifica în pozele mele. Şi pe afişul festivalului. Logic, orice alt sponsor mare, de talia ETA2U, ar fi solicitat o reprezentativitate (spaţiu publicitar) pe măsură. Unde erau?
Nu pot crede că Festivalul aparţine celor 2/3 tineri de 22/23 de ani care au adus bani de acasă. Sau e privat şi nu ştiu eu? Eu înţeleg unele sensibilităţi date de implicarea directă, dar să ne păstrăm măsura.
Plai este un festival promiţător. Iar Timişoara îl merită cu prisosinţă. Tonul din textul meu nu este adresat unor inimoşi ca tine, Monica, ci unor înăcriţi pe cărora li se pare că trăiesc în sfere înalte. Mie îmi plac evenimentele la care stai pe saci umpluti cu deseuri, cum a fost la voi. La fel de tare îmi plac şi cluburile selecte de jazz, so...
stai putin, nu te ambala, ca nu voiam sa te jignesc si e liber fiecare sa-si spuna parerea, buna sau proasta, despre orice pe lumea asta, nu? inclusiv tu, despre Plai. :)
mi s-a parut ca ai fost prea dur cu unele chestii despre care nu stiai aproape nimic; tocmai iti spuneam ca sponsorii nu se inghesuie daca nu e vorba despre vreun nume f. mediatizat sau nici macar nu stiu cine e Di Meola, de ex.; dar, pe langa Eta (de laudat, de altfel!), s-au dat bani si din alte parti (cum ar fi cateva institutii deja trecute pe site); festivalul nu s-a facut exclusiv nici pe banii din buzunar, nici pe banii sponsorilor/partenerilor; ambele variante sunt valabile si de luat in seama. atat cat au dat, fiecare a contribuit la realizarea acestui festival.
autodenunt: am locuit în timisoara si (uneori) port un pullover în jurul gâtului. c'est grave, docteur?
Dacă acest "uneori" e vara sau, ca să extind, afară sunt 24-35 de grade Celsius, nu e deloc grav, e ridicol.
Eu aştept cu nerăbdare să dea cineva tonul la purtat pantalonii, măcar cei rămaşi mici, în jurul gâtului. Că se vor găsi destui ca să îmbrăţişeze şi această stupizenie.
Hai, treacă, eşarfele acelea kilometrice să zicem că le înţeleg. Mode macht Spass, de ce nu am suferi ca tâmpiţii de exces de sudoare, dacă moda o cere, nu?
Monica, am fost un picuţ "dur" doar când am scris despre pokemoni şi eşarfe. Legat de festival, am folosit INTENŢIONAT un anumit vocabular autodepreciativ, dar...Numa' bine!
:)
acestea fiind zise, mi-as dori sa fiu un pokemon. o seara buna!
ok, scuze ca poate nu te-am inteles f. bine de la inceput... de obicei, nu-mi scapa ironiile, insa ai amestecat putin lucrurile cu pokemonii, cu sponsorii... si m-ai prins si pe un fond mai delicat... so, peace! :)
Peace to both of you! Am evitat să scriu în româneşte, pentru că ar fi sunat prea clerical.
Mischung-ul a fost voit. Efectul obţinut. Putem bifa. Şi mie îmi plac pokemonii. Aroganţa lor nu e încă zbârcită.
haha, aia cu pokemoni si esarfe am remarcat-o si io . ii plin orasu de emo kids. se duc la festival ca sa fie vazuti, sa-si arate hainele.
si majoritatea is elevi la lenau :D
Aaaa, Pentatones suna super! Inca nu ne vine sa credem ca nu stiam de ei, la cat trip hop se asculta acasa la Gramo. :)
ai fost acolo??? cum nu ne-am intalnit? e adevarat ca eu am ajuns mai tarziu, si sambata dar am trecut pe la toate: la pleskavita, la cafea, la cremvusti si la vin fiert! langa mine dansau intr-o transa greu de imaginat pokemonii:P dar a fost frumos, m-am simtit bine cand la sfarsitul concertului i-am recunoscut una dintre melodiile lui paco de lucia;)
Pentatones. E important că nu s-au limitat la a urma drumul Portishead. Fata are o voce pe care e deplin stăpână!
Trimiteți un comentariu