marți, 19 iunie 2007

Vai, Doamne, cît era de frumos!

Peter O'Toole, desigur. M-am uitat la Venus cu un praf de ignoranţă, înainte să ştiu "despre ce e vorba", "cine sunt actorii", "unde au mai jucat", e nesuferit să ştii cînd te duci la film. Şi-am văzut şi mi-am oprit respiraţia despre bătrîneţe, înfiorare, cruzime şi obrăznicie, neputinţă. O schimbare misterioasă, elegantă a sordidului în frumos şi transformarea fetei obişnuite în zeiţă.

Nu ştiu să zic dacă mi-a plăcut filmul, de obicei, nu îmi place "la film". Dar m-a pus pe gînduri, asta după o carte a lui Philip Roth (nu e întîmplător apărut la Jeux d'enfant) : duce sufletul o existenţă aiurită, fără vîrstă, fără să se împiedice de corp?

A scris lămuritor despre film Andrei Gorzo. Iar despre alte filme la care am stat fără să protestez am mai scris aici. Îndrăznesc, tot din curiozitate, să dau tagul lui Vasile Gârneţ, pentru cînd va mai scrie; blogul dumnealui îl trădează de cinefil. Aşa: "Ce film v-a plăcut? (în ultimul timp, întotdeauna)"

19 comentarii:

Cristian Sîrb spunea...

Gorzo este un cronicar de film desăvîrşit! De obicei, cei de vârsta lui cad lesne într-o grozăvie ieftină (vezi chiar subsussemnatul). El scrie aşezat, uneori cronicile lui sunt pagini de carte. Rescrie filmul fără a-l povesti. Ce conveneam mai ieri cu apropiaţii, Gorzo, dacă găseşte un fragment de 30 de minute de cinematografie adevărată într-un film (dau un ex) nu se grăbeşte să arunce restul peliculei la gunoi. Ci reuşeşte să-l "salveze".

Gorzo şi Magda Mihăilescu - îi urmăresc de ani de zile. Cu doamna Magda chiar am "crescut" în ultimii 17 ani!!! Irepetabili critici de film! Restul cam pălesc, cam cedează tentaţiei de a face paradă.

Venus este un film grozav. Cu replici de memorat şi de spus la bătrâneţe, în lipsă de inspiraţie. Chiar voiam să spun, apropos tot de replici, ca nu reţin muzica filmului, dar nu o să pot uita muzicalitatea englezei de uriaşă calitate vorbită de O'Toole şi partenerii săi de bătrâneţe. Dacă aş fi studiat ACEA engleză la şcoală, am mari îndoieli că franceza ar fi rămas dragostea mea dintâi, unică şi neînlocuibilă. :)) Dar profele noastre ştiu doar să măcăie cu obositor accent neaoş. La fel şi elevii (dar, după aia, se cred mari vorbitori de limbi străine).

În Dilema, căutam mai întâi Cu ochii-n...În Dilema veche, deschid foaia la cronica lui Gorzo. Şi nu-mi vine a crede. Eu, marele scandalagiu, nu am fost în dezacord cu el niciodată. Până azi, cel puţin...

Păi, Gârneţ nu scrie pe Liternet cronici? Sau e altul? L-am citit. Totuşi, nu-l întrece pe Gorzo.

Cât de departe de Gorzo sunt Comanescu, Bucurenci. Blogarii ăştia coioşi.

puck spunea...

eh, barbati ca (sir) Peter O'Toole nu se mai fabrica din pacate.

oedip spunea...

Esti sigura ca e dupa cartea lui Roth?

hiacint spunea...

Bineînţeles că nu e, îmi pare rău că s-a înţeles aşa. Cartea şi filmul se întîlnesc în aceeaşi idee: ce fac oamenii cînd trupul le e bătrîn şi sufletul încă nu.

supercalifragilisticexpialidocious spunea...

Cu domnul Gorzo am facut vreo doua cursuri de cronica de film, a parut un om destul de tolerant, cu exact acea tendinta de a scoate in evidenta "ce e mai bun", chiar si acolo unde "ce e mai rau" abunda.
Mie mi-a placut dintotdeauna A.L. Serban, un stil cu mult diferit de cel al lui Gorzo, mult mai academic, dar la fel de "inviting", la fel de tentant cand ii citesti una din cronici.

oedip spunea...

Aşa mă gândeam şi eu... o parte din teme pot să fie din Venus im pelz by Sacher-Masoch (the book), for all I know, anyway...

white noise spunea...

a intrat filmul in cinematografe? intreb si eu, desi am o banuiala ca-i vorba de un dvd.

mi-e tare drag Peter O'Toole, vreau sa-l revad.

cat despre suflet, lucrurile-s tare complicate. mi-am adus aminte o vorba de duh, sau cam asa ceva, care zice ceva de genul: inauntrul fiecarui batran, e un tanar care se-ntreaba: "oare ce s-a intamplat?"

hiacint spunea...

@oedip: căutat, găsit şi pe jumătate citit "Venus îm pelz". Hm.

@white noise: La noi nu mai e cinematograf, mai văd filme pe DVD şi cînd merg la Iaşi...Tot cercetînd internetul după opinii, am dat de vreo cîteva negative, oripilate fie de insinuarea unei iubiri între două vîrste atît de îndepărtate una de alta, fie de realizare. Dar toate sunt de acord cu faptul că Peter O'Toole ţine filmul în picioare. E sclipitor, sec, elegant, el însuşi.

Zaza spunea...

@ Hiacint: duce sufletul o existenţă aiurită, fără vîrstă, fără să se împiedice de corp?

Oh , iată o întrebare de ceaiu, absolut sfâşăietoare. Răspunsul meu ar fi evident afirmativ.

Corpul e doar o somă, hm.

oedip spunea...

@hiacint. tocmai am vazut filmul, e nashpa, zic io, boring si spalacit, n-are absolut nimic, nu prea pricep de unde atata fuss about it... in fine.

@zaza. Draga zaza, sper sa nu se supere hiacint ca o sa-i monoplizez spatiul alocat unor observatii pertinente la ce scrie ea, dar fiindca aici te-am prins, aici o sa-ti raspund. Tind sa cred ca varianta cu corpul e doar o soma (care intra frumos si in combinatie cu sema) e un cliseu la care nu cred ca poti concede. Si spun asta pentru ca vazand citatul pus de tine din y Gasset mi-am adus aminte de faptul ca, desi criticata de multi, ideea stoicilor si atomistilor a reusit, ca si teoriile lui Platon, sau suma celor doua cai, Aristotel, sa se propage pana azi. In plus, soma a influentat o seama de teorii foarte importante, intr-un fel sau altul, dar pana la urma tot de la acest concept se trag si care se aplica la gandire, cunoastere, ideei, etc.
Poate ca asta l-a facut pe y Gasset sa propuna si el o cale de mijloc si sa ofere un spatiu de manifestare ambelor (soma/psyche).
Sau poate ca era doar incercarea lui disperata de a da o filosofie cu care sa intre si spaniolii in cultura lumii... hmmm, cine stie?! Dar asta-i din alt film, ala cu Cioran si blestemul culturiilor mici... iar eu ma retrag ca e noapte.

Numa bine

hiacint spunea...

O prăjitură pentru ceai, scoasă cu neruşinare din context: "Ce Système fait que les corps agissent comme si (par impossible) il n’y avait point d’Ames ; et que les Ames agissent, comme s’il n’y avait point de corps"(Leibniz)

oedip spunea...

And "the system" is????!!!!...
:D


ps.
we have a winner :P

hiacint spunea...

@oedip: cred că "sistemul armoniei prestabilite", dar cine poate şti cînd prin definiţie leibniz=tricky?

and the winner is...? antioedip scrie şi despre filme&cărţi sau numai le pune pe listă?

oedip spunea...

Anti-oedip scrie despre ce vede citeste asculta etc atunci cand nu e anti ci doar oedip. Antioedip e doar gazeta de perete a timpului pierdut de oedip la calc sau pe saltea cititnd. (felul asta de-a vorbi la pers 3-a, gen gramo, ma enerveaza la culme! grrrrr)

Ok, ok, I got it, you don't know Chinese!! :D

Adeca, acolo pun doar afise iar pe oedip.blogspot.com povestesc ce consider ca mai e interesant. Despre testoasele ninja si altele de gen inca n-am gasit ceva inteligent de spus ;)

... dar nici nu-ti poti imagina ce onoare pe mine ca esti interesata :P
merci mult.

Cristian Sîrb spunea...

@Oedip: Din păcate, încâlceala livrescă din răspunsul tău către Zaza, total nelalocul ei aici, este cu mult mai "naşpa" sau mai "boring" decât filmul.

Leibniz şi alte nume din astea cu "sonorităţi" filosofice nu au ce căuta pomenite când vorbim despre decrepitudine şi despre neputinţa sufletului (se pare fără vârstă) de a-şi impune la nesfârşit corpului vioiciunea, cheful de viaţă. Eu zic că dădea mai bine să fim oneşti şi să nu ne ascundem după "gânditori". Sau noi chiar nu avem opinii? Nu putem vorbi decât în "some" şi în "sisteme"?

"Poate ca asta l-a facut pe y Gasset sa propuna si el o cale de mijloc si sa ofere un spatiu de manifestare ambelor (soma/psyche)."

Ce să spun, gata!, dacă a propus y Gasset cele de mai sus, oamenii vor muri râzând în hohote. Cu cărţile lui în mână.

Filmul este inspirat din Jurnalul unui bătrân nebun. Autorul: un nume imposibil, japonez, îmi scapă. Ca să pun capăt presupunerilor aiuritoare.

Cristian Sîrb spunea...

"Venus" este un film echilibrat, bine jucat, de toţi actorii. Poate că senzaţia de "boring" (!!!) este intenţionată, deşi eu nu am sesizat-o. Poate că însoţeşte în mod natural acea vîrstă ultimă. Ce "boring" e şi "Oblomov", nu-i aşa? Cum naiba pot citi unii cartea aia, te şi întrebi? Mai ales că e scrisă de un autor rus! Şi Oblomovul lui Mihalkov e tot "boring". Nici o fază de sex, un sarut franţuzesc, o felaţie, măcar de gust! Şi aşa mai departe.

Şi personajul lui O'Toole, putea naibii să i-o tragă fetişcanei şi să moară, americăneşte, eroic şi fericit, în patul păcatului. Nu? Ca să nu fie "boring". Lasă că e Leibniz "entertaining".

hiacint spunea...

Da' ce-are, măi, Leibniz? Vorbim şi noi, să ne trecem timpul...

oedip spunea...

"corpul feminin, aflndu-se astfel cuprins si saturat de spirit, concesiile pe care le ofera gratiile sale corporale primesc o savoare simbolica particulara... etc etc"

fragment din perceptia aproapelui!

ps.
exact, hai sa gatam!

Cristian Sîrb spunea...

matando horas! Vorbim, dară, să ne trece timpul. Să ne găseşte bătrâneţea vorbind şi nu gustând cu polonicul din cele mişcătoare. :)