Inima lui Jan era cuprinsă de o imensă nostalgie şi simţea nevoia întoarcerii în trecut. În trecut, la acest băiat de altădată. În trecut, spre obârşiile omului, spre obârşiile proprii, spre obârşiile iubirii. Dorea dorinţa. Dorea bătăile de inimă. Dorea să stea culcat lângă Chloe şi să nu ştie ce-i dragostea carnală. Să nu ştie ce-i voluptatea. Să se transforme şi să nu mai fie nimic altceva decât o excitare, nimic altceva decât o misterioasă, neînţeleasă şi miraculoasă tulburare masculină în faţa trupului femeiesc. Şi spuse tare:- Daphnis!
vineri, 17 aprilie 2009
Cartea râsului şi a uitării - Milan KUNDERA
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu