Refăcut după accesele de meningită inimoasă ca prima dragoste la a doua vedere cumpărată de la mare şi neexpediată nici în ziua de azi, bourul carpatin îşi ridică privirea către văzduh, îşi scuipă în copite, frecându-şi-le cu zahăr ars la rece ca unul ce se respectă, suflă în balega-i prea maronie să se răcească pentru a putea muştele şi musculiţele să se adape în tihnă dintr-însa, îşi puse ştergar alb, năfrană cu motive şi raţiuni populare paleolitice în coarne şi se aşeză pe o piatră filosofală, predându-se turcilor, năvălitori neobosiţi pe toţi cu vorbăria asta a voastră pe pământul încercat al principatelor moldovlahe, neostoiţi de setea viscerală a pântecelor burţii ce nu au mai cunoscut apa potabilă, dar bună de băut, în fântânile incendiate de ghiaurii fugari, destoinci utilizatori ai tehnicii pârjolirii şi pustiirii, vai ce mulţi "i" pe morfem pătrat în casa asta, că nu mai ai loc, paharnice, să-ţi sufli naibii nasul pe jos, pe sub mochete pufoase, stolnietzsche Ulea, în care piciorul cel mic al domniţelor de neam bun, ce locuiesc la bloc, se afundă neauzit, lăsând în urma lui parfumul acrişor al unei zile istovitoare de huzur în cele iştălaie, la muls vacile şi pieptănat cozile cailor uitaţi într-un colţ de grajd şi prinşi în nevăzute fire de păianjeni harnici şi săritori la nevoie, că doar nu era să-şi facă cele puturoase chiar acolo, pe loc, la propriul nas finuţ, obişnuit din pruncie cu organze, armani şi tone de brânze topite după băieţii chipeşi de cartier, care încep a se întoarce spăşiţi de la cele facultoase, unde s-au ales cu ceea ce a rămas în urma festinului general valabil.Poate v-aţi întrebat ce făcea acolo sus Şendor, şi anume, încerca să lipească la loc frunzele căzute, urmărind în acelaşi timp cu sufletul la gură, cu inima cât un purice, luată în dinţi, cu pofta în cui şi cu tesla familiei la cingătoare mersul greu al frazei care ameninţa să devină nezgubănă, dacă mai continua să ceară multe asemenea cuvinte de duh, de tată şi de spirit păros pe picioare încât rar ajungea apa la piele, ca să poată supravieţui şi vietăţile de acolo cerinţelor tot mai neîndurătoare ale acestei lumi ininteligibile, rizibile şi necrofile ori necroloage, de la negreala de sub unghiile cu grijă şi cu premeditare netăiate, pentru a putea scobi mai adânc, cât mai adânc, în secretele neştiute ale unei limbi de porc nefierte, ajunsă în gura cui nu trebuie, din întâmplare adevărată, de la bărbat la bărbat, adică fără să se ogoaie.
Edit: foto - Primăria Arad, uluitor pusă în valoare de arhitecţii luminii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu