Cu faetonul printre porţelanuri

Alene, se plimba şi astăzi timpul pe strada noastră, îmbrăcat în costum scump, cu frunze aurii de lauri majordomeşti brodate pe rever, la patru ace adică, întreţinând o conversaţie din mers cu propriul avocat, diavolul. Ăsta din urmă, târându-şi apatic coada prin imala cleioasă pe care soarele n-apucase să o rideze, poate la vară, poate că mâine, depinde de bunul plac al principalului astru al zilei, care avusese la el ţigări, dar i se terminaseră, surprinzător, înainte de intrarea noastră în emisie

băi, ce mi-a făcut-o individul ăla, m-a luat cu binişorul, pe cuvânt, şi-a întins şcolile la uscat în lumina decolorantă a verii, măcar ele să se zbicească, înfricoşat de gura oficială a nevesti-sii, măiculiţă, ce retragere maiestuoasă şi dezonorantă a trupelor din încercuire, ce împărţire solidară a ultimelor merinde pe meterezele în ruină ale curţii vechi, nu ştiu dacă asculţi cu atenţie expunerea mea orală, căci după festinul de ieri, pentru a-şi căra conţinutul ameţitor şi în mişcare al pântecului îi va fi de folos o roabă, mmm, picioare de porc de închegat apa cu ele, genunchi de gâscă îndesată, ce bune trebuie să fi fost, te lingi pe buzele tale, pentru că pe ale altora ţi-e oprit, stă scris,

nu toată lumea se poate săruta în voia exerciţiului de stil al limbii cu oricine îi aţine calea, există cutume, reglementări de ordin cultural, pentru care au murit numeroşi taţi primordiali şi mame devoratoare, raskolnikovi, smerdeakovi şi mîşkini, parcă am fi pe vremea lu' taica freud, când intelectualii burghezi bolnavi de atâta gândire se cinsteau cu psihanalişti la cină, la prima durere mai acută de inconştient, nu-i ăla bai mare, baiul e că creşte nivelul apelor în giudeţ, chiar dacă şeful mare al apelor giudeţene ne spune că e o nimica toată, nu au pierit decât oameni şi vite, nu au fost inundate decât case şi holde, credincioşii ortodocşi îşi făcură în grup o cruce atotcuprinzătoare şi intrară, de voie, de nevoie, în postul mare, iar vecina ieşi curioasă cu mătura la trotuar, încercând să-l facă mai bun, mai iubitor de semeni, cucernic şi primitor.