Frau Angie Merkel cuvântează seni(l)n că "înţelege" chemările la boicotarea produselor Nokia. Ce model de atitudine cumpătată şi civilizată regăsim noi mai la Vest, în aces caz? Ce mai putem cere preşedintelui Băsescu, în ceea ce priveşte corijarea limbajului său frust, când aflăm cum cutare parlamentar german zice că va da afară orice subordonat care va intra în biroul lui cu telefon Nokia la purtător?! Bine, noi ştim că pe nemţi îi poate apuca lesne isteria, numai să aibă cine să gândească în locul lor şi să le transmită mesajul lătrat, sacadat, şi cu accent bayernez. Însă nu ne-am fi aşteptat chiar la o asemenea escaladare a ostilităţii în secolul XXI.
Fără deosebire de orientare politică, politicienii care au luat poziţie faţă de afacerea Nokia au avut doar cuvinte de îmbiat la ură şi răzbunare. Se comportă cu toţii ca o adunătură de creiere înfierbântate dâmboviţene ce cer scoaterea pe loc a hidrogenului din apă. E treaba lor să se agite cât poftesc în graniţele federaţiei teutone. Numai că, mai nou, privirile peste gard către România, locaţia Jucu, se înteţesc, iar limbile-s tot mai slobode şi mai "incorecte" politic, taman după regulile stabilite de intelighenţia verde şi cea marxistă. Aceasta se numeşte simplu atitudine infantilă, La grădiniţă, dacă erai descoperit ca fiind făptaşul unei prostioare parcă era mai uşor să înduri pedeapsa dacă mai turnai încă un coleg-doi. La fel, bunăstarea (citeşte "creşterea") vecinului ai zice că ţi-ar potenţa propria nefericire.
"Muncitorul român face treabă de mântuială", zbiară însuşi preşedintele grupului socialist din Parlamentul European, Martin Schulz. Nu ştiam că şi socialiştii se pricep la declaraţii de catalogare rasistă, precum duşmanii lor de moarte din extrema dreaptă, naţionalistă! Gata cu "Proletari din toate ţările, uniţi-vă!", nenorociţilor? Gata cu "solidaritatea internaţională a oamenilor muncii", cretini făţarnici şi îmbuibaţi ce sunteţi? Degeneraţi obişnuiţi cu braţele călduţe ale statului mai ceva ca noi sub cizma roşie. Nu mai cântaţi prin metrou ca să vă faceţi un ban? Şi apoi să vă luaţi de cap cu naziştii la Rostock?
Creştin-democratul Jürgen Rüttgers a ţinut să marcheze şi dânsul un gol de creier, susţinând foarte sigur pe el că "muncitorii germani sunt şi mult mai cinstiţi decât românii". Nici eu nu afirm contrariul de cele mai multe ori, dar să nu amestece cu prefăcută nevinovăţie perele cu nucile care le ţin loc de inteligenţă. Să procedăm şi noi, oare, în reciprocitate în cazul în care o firmă germană, ca Siemens, îşi va lua bagajele şi va pleca în Manciuria? Să le blocăm drumul către gară? Să nu amintim că salariul mediu la Siemens în Timişoara este pe undeva la 500 euro, în condiţiile în care chiriile din acest oraş sunt cel puţin la nivelul Berlinului, dacă nu mai mari? Una e să plăteşti 400 euro chirie pe un apartament comunist din salariul amintit mai sus şi alta e să-i plăteşti dintr-un salariu de 2000 de euro.
Economia germană e obosită de şomeri încurajaţi să stea acasă, primind lunar indemnizaţia pe care o are la noi un middle level manager. Jumătate din tineri merg la şcoli superioare pedagogice şi apoi risipesc banii statului (ai contribuabililor cinstiţi) şi ai bisericilor naive prin lume, mimând acte de caritate. Normal că mişcarea de protest are o asemenea amploare. Dependenţii de subvenţii reacţionează spasmodic când un ce anume le ameninţă privilegiile şi putoarea.
Cunoaşteţi cum investiţia Ford de la Craiova a fost pusă în stand by de organisme UE, pentru a fi luate la puricat contractul şi eventualele legiferări ale Guvernului român care ar fi fost de natură să ofere facilităţi funciare sau scutiri de taxe companiei americane. Astăzi, viitorii foşti angajaţi ai Nokia de la Bochum cer fonduri europene (şi li se va aproba aşa ceva) pentru a li se plăti compensatoriile. Mai departe, imaginaţi-vă.
Fără deosebire de orientare politică, politicienii care au luat poziţie faţă de afacerea Nokia au avut doar cuvinte de îmbiat la ură şi răzbunare. Se comportă cu toţii ca o adunătură de creiere înfierbântate dâmboviţene ce cer scoaterea pe loc a hidrogenului din apă. E treaba lor să se agite cât poftesc în graniţele federaţiei teutone. Numai că, mai nou, privirile peste gard către România, locaţia Jucu, se înteţesc, iar limbile-s tot mai slobode şi mai "incorecte" politic, taman după regulile stabilite de intelighenţia verde şi cea marxistă. Aceasta se numeşte simplu atitudine infantilă, La grădiniţă, dacă erai descoperit ca fiind făptaşul unei prostioare parcă era mai uşor să înduri pedeapsa dacă mai turnai încă un coleg-doi. La fel, bunăstarea (citeşte "creşterea") vecinului ai zice că ţi-ar potenţa propria nefericire.
"Muncitorul român face treabă de mântuială", zbiară însuşi preşedintele grupului socialist din Parlamentul European, Martin Schulz. Nu ştiam că şi socialiştii se pricep la declaraţii de catalogare rasistă, precum duşmanii lor de moarte din extrema dreaptă, naţionalistă! Gata cu "Proletari din toate ţările, uniţi-vă!", nenorociţilor? Gata cu "solidaritatea internaţională a oamenilor muncii", cretini făţarnici şi îmbuibaţi ce sunteţi? Degeneraţi obişnuiţi cu braţele călduţe ale statului mai ceva ca noi sub cizma roşie. Nu mai cântaţi prin metrou ca să vă faceţi un ban? Şi apoi să vă luaţi de cap cu naziştii la Rostock?
Creştin-democratul Jürgen Rüttgers a ţinut să marcheze şi dânsul un gol de creier, susţinând foarte sigur pe el că "muncitorii germani sunt şi mult mai cinstiţi decât românii". Nici eu nu afirm contrariul de cele mai multe ori, dar să nu amestece cu prefăcută nevinovăţie perele cu nucile care le ţin loc de inteligenţă. Să procedăm şi noi, oare, în reciprocitate în cazul în care o firmă germană, ca Siemens, îşi va lua bagajele şi va pleca în Manciuria? Să le blocăm drumul către gară? Să nu amintim că salariul mediu la Siemens în Timişoara este pe undeva la 500 euro, în condiţiile în care chiriile din acest oraş sunt cel puţin la nivelul Berlinului, dacă nu mai mari? Una e să plăteşti 400 euro chirie pe un apartament comunist din salariul amintit mai sus şi alta e să-i plăteşti dintr-un salariu de 2000 de euro.
Economia germană e obosită de şomeri încurajaţi să stea acasă, primind lunar indemnizaţia pe care o are la noi un middle level manager. Jumătate din tineri merg la şcoli superioare pedagogice şi apoi risipesc banii statului (ai contribuabililor cinstiţi) şi ai bisericilor naive prin lume, mimând acte de caritate. Normal că mişcarea de protest are o asemenea amploare. Dependenţii de subvenţii reacţionează spasmodic când un ce anume le ameninţă privilegiile şi putoarea.
Cunoaşteţi cum investiţia Ford de la Craiova a fost pusă în stand by de organisme UE, pentru a fi luate la puricat contractul şi eventualele legiferări ale Guvernului român care ar fi fost de natură să ofere facilităţi funciare sau scutiri de taxe companiei americane. Astăzi, viitorii foşti angajaţi ai Nokia de la Bochum cer fonduri europene (şi li se va aproba aşa ceva) pentru a li se plăti compensatoriile. Mai departe, imaginaţi-vă.
2 comentarii:
ah, Sirbule, cum imi mai simt plamanii dupa asemenea cetiri. a se elabora plan lucrare doctorat la Filologie Medicala : Efectele pulmonare ale Cuvantului bine rost(u)it.
Oh, man, oh man! Ce nu am făcut ca să merit aprecierile tale. Cuvântul meu se adresează plămânilor şi stomacului. Sper ca în timp să mai câştig nişte altitudine, către cap.
Cuvântul-sfredel, cuvântul-bocanc. Către un plus de autenticitate prin neşlefuire. Cum să-i mai zic? Mai bine tac.
Trimiteți un comentariu