Elektrobank (sau împerecherea guguștiucilor)

Zice, în Elektrobank, că: Who is this doin' this synthetic type of alpha beta psychedelic funkin'? Și zice de mai multe ori ce tocmai vă spusei că zice. Deh, ca pentru retardați (căci doar „este de notorietate”: ăștia care fac și care ascultă electro sunt numai niște oligofreni, niște drogați și anarhiști), însă, orice-ar bârfi babele rigide ale muzicii, repetiția = mama transei. Chemical Brothers nu-s, ca să nu exagerăm și să ne înțelegem dintru început, nu-s chiar respectabilul Johannes Brahms. Câți și cine a(u) mai reușit, totuși, să redea cu atâta artă, folosindu-se niște aparate băgate-n priză (grrr, știu, robotică, porcării din astea sintetice, lume decăzută, relativismul moravurilor etc), gâlceava kilohertziană dintre curci și guguștiuci, surprinsă de cei doi britanici în crucea unei toride zile de august (aproape 22 gr C!) a anului 1997!? Am să-mi permit să dau tot eu răspunsul: - Nimeni! 

The Chems sunt nobilimea trip-hop/big beat-ului. De la primele sunete, la ei se remarcă fără dificultate că-s duși la școli, că au ascultat cu multă disciplină toate trucurile dansabile consacrate înaintea lor (au preluat, de exemplu, drept coloană vertebrală a producțiilor lor bătaia seacă de tobe a anilor șaptezeci) și că au clasă: sample-urile lor sunt mai acide, mai minuțios cernute, mai (al)chimice, melanjul mai versatil. Nu c-ar fi și mai raționale, să fim serioși: în deceniul nr. nouă al sec. XX era du grand retour fervoarea disco a anilor optzeci, cu accentele frenetice specifice apogeului, de astă dată! Au fost înregistrate și cazuri (greu numărabile) în care C.B. au remixat („highly sought after for remixes”) radio edit-urile altora cu un talent ce i-a făcut să pălească de invidie pe autorii originari.

Foarte posibil ca Dig Your Own Hole să fie cel mai bine realizat album al lor (din 7, dacă mă ține memoria). Este și motivul pentru care sfătuiesc ca orice scotocire internaută pe numele The Chemical Brothers să înceapă cu acest release (deși nu e primul!). Pentru inimile albastre, nu și pentru cele cu ispite suicidale, recomand: Where Do I Begin (dacă i-a fost cuiva dor de guguștiuci, îi regăsim și aici). În acest fel, fiecare are șansa să-și dea singur(ă) răspunsul. Trăim în epoca interactivității. Și a neatingerii!