marți, 5 octombrie 2010

Dulce densitate

 Petru Popescu - Dulce ca mierea e glonțul patriei

Minute în șir, m-am strămutat neliniștit dintr-o cameră într-alta, negăsindu-mi locul după încheierea lecturii acestui roman de (ținut pentru) zile mari! Mândru că-s contemporan cu un asemenea romancier român! Întristat, realizând că nu are posteritate; cu excepția domnilor Agopian, Cărtărescu, Vosganian - fiecare dintre aceștia trei, însă, de-o cu totul altă factură literară. Cred că de la Spaima lui V. Makanin nu am mai simțit căzând așa asupră-mi strania compulsie de „a ține doliu” de lectură, de-a nu mai citi, o vreme, nimic. Petru Popescu este unicul „elev” al unei școli beletristice deschisă de el însuși. Cronicari de seamă, de la Al. Călinescu și M. Iorgulescu, la Eugen Negrici, cad de acord asupra tristei excepționalități a scrisului lui P. Popescu. Am scris despre roman, cu simțământul nedezmințit că tocmai săvârșeam o impietate. Cred că, în locul clasicei lecturi, aș fi putut la fel de bine să miros cartea, să o ascult, să o mângâi. Așa bine mi-a căzut. Atâta rău mi-a făcut! Scriitorul acesta, pur și simplu, murea pe mașina de scris!

Cred că avea treizeci de ani. Părea de douăzeci și șase. Una din acele femei care arată de douăzeci și șase, netrădând prin nimic vârsta adevărată, și totuși au treizeci, nu se poate să aibă mai puțin. O anumită densitate a mișcărilor, a vocii. O grație mai plină, O frumusețe mai grea. Avea treizeci de ani, și am simțit că eu am numai douăzeci și trei.

Dedesubt, morții simțiseră noaptea orașului. Ieșeau din adăposturi, se întâlneau în bezna coridoarelor lungi, recunoscându-se pe tăcute, se adunau în soboare și cântau grav, coruri gigantice vibrau surd în pământ, mișcări zguduiau scoarța, pași repetați furnicau prin straturi tălpile noastre. Erau peste tot. Sub noi, în jur, pitulați în fiecare umbră, deasupra, în cerul cu arătări, în care luna trecea ca o navă funebră. (...) I-am închis cu totul, într-o îmbrățișare în care nu ne mai deosebeam. Tremuram de frig, frigul venit de peste tot, și din adâncul meu.

40 de comentarii:

lolablau spunea...

"Cred că, în locul clasicei lecturi, aș fi putut la fel de bine să miros cartea, să o ascult, să o mângâi. Așa bine mi-a căzut. Atâta rău mi-a făcut!"
Nu stiu, dar mie mi s-au parut mai interesante aceste elogii decatfragmentele insele din carte. Ati face gelos orice cuconet romantios, dar cand randurile astea sunt inchinate unei biete carti...
Exista cumva si un film dupa cartea asta?

Cristian SÎRB spunea...

E liber la lectură.

Așa vi se pare cartea, din cele două fragmente? Pentru cuconet? Sper că nu am înțeles eu bine. Sau treceți printr-o pasă veninoasă?

Știți, aș fi putut, și intenționasem, să dau un fragment din A. R.-Grillet, Un roman sentimental. Poate că detaliile porno și prostiile lui Grillet ar fi părut mai puțin romantice... Iar cuconetul ar fi leșinat în grup.

Nu cred că există film, nici nu m-ar interesa să o stric în film, drept să vă spun.

Deci, mi-ați acrit seara cu „cuconetul”... Mi-a adus aminte de epoca zazistă.

lolablau spunea...

recunosc, ca trec frequement prin pase veninoase, dar acum chiar nu. iarasi n-am fost explicita, clara, lizibila.
randurile dvs, citatul DVS ar face fetele geloase, atat de frumos v-ati exprimat despre cartea lui P P.
nu ma intereseaza lesinurile si nimic in grup, in afara de cititul in grup, bautul mustului in grup, rasul in grup, mersul cu dirijabilul in grup... :)
scuze( iar) ca v-am stricat seara( iar). ca sa fiu iertata va voi cumpara o casa interbelica si cu arhitectura unica. cu niste ferestre cum n-ati mai vazut. domnisoara hiacint sa stea la mansarda ca e cel mai frumos loc, si respectam fetele:)
redau iar fragmentul dvs, care e din cale-afara de minunat:
"...în locul clasicei lecturi, aș fi putut la fel de bine să miros cartea, să o ascult, să o mângâi. Așa bine mi-a căzut. Atâta rău mi-a făcut!"
cartea n-am citit-o, nu ma pot pronunta dupa doua fragmente, fie ele bine sau nu prea bine scrise.

Anonim spunea...

In urmă cu mai bine de 20 ani am urât-o pentru halatul şi papucii din hol ai paraşutistului. Mai târziu am înţeles şi de ce se numeşte Laguna

Cristian SÎRB spunea...

Un lucru este verde în toată treaba: dețineți un talent deosebit a vă complica (voit) intervențiile, de-a le ambiguiza, vreausăzic. Cel puțin aici, la noi. Că din ce văd la puținii alții la care mai merg, totul e senin din parte-vă. Acord total, pace, veselie. Mă fac că nu citesc partea referitoare la clădirile interbelice. Și eu pot fi zeflemitor ampulea...

Cândva am să scriu elogios și despre blocurile comuniste și despre nobilimea de cartier. Poate că așa...

V-aș ruga încă o dată să nu mă provocați inutil. Ș-apoi să mergeți să vă ascundeți ipocrit după fustele corului celor care acuză agresivitatea de pe net.

Vă bateți joc amboluea de lucruri la care țin și despre care scriu cu nedisimulat patetism: ARHITECTURA, cartea asta, etc. Sau mimați elogiul, lăudând excesiv lucruri minore, gesturi nesemnificative. Ce fel de umor e ăsta? Sau, mai bine zis, ce e asta?

Încercați să spuneți (alt)ceva și vă iese mai greu? Vă ajutăm? Nu știu, mai încercați să prindeți de la alș, domnia sa nu are dificultați în a fi tranșant și precis...

Dacă vă face rău blogul scris și de mine, nu numai de Hiacint, de ce mai poftiți?

msr spunea...

Superb comentariu!
Mi-a adus aminte ca am simtit ceva asemanator dupa ce am citit "Revelatie pe Amazon" traducerea in romaneste a romanului "Amazon beaming" prelucrarea literara a jurnalului de calatorie pe Amazon a unui explorarator de la National Geographic.
Am fost convins de atunci, de talentul exceptional al lui Petru Popescu si mi-am propus sa-i citesc intreaga opera, incepind cu romanele "Prins" si "Dulce ca mierea e glonțul patriei", dar n-am reusit inca.
Multumesc ca mi-ati reamintit.
Cit despre polemica cu Lolablau..., nu merita!

lolablau spunea...

@ dl. Sirb, v-am raspuns pe blogul meu; e ultima data cand mai intru pe blogul dvs, nu v-am jignit cu nimic, comentariul meu a fost clar si pozitiv nu poate fi vb de nicio confuzie. dati-mi voie sa va spun ca inventati lucruri care nu-mi apartin.
@ msr, nu merita sa te bagi dumneata, nu exista nicio polemica, eu nu am avut aceasta intentie. daca o gazda de blog alege sa-si mustruluiasca unii comentatori pt remarce pozitive atunci nu mai inteleg nimic. numai bine.

lolablau spunea...

ca am uitat: pe blogurile celelalte comentez la fel, uneori acid, dar acum chiar nu inteleg cu ce am deranjat in afara de prezenta personala.
si mai apare si msr care nu intelege nimic dar i se pare ca am iscat eu un scandal:))) mi-ati stricat ziua, multumesc.

Hiacint spunea...

Asta înseamnă că e zi stricată pentru zi stricată, iar eu nu mai primesc nici o mansardă?

lolablau spunea...

ba da, din partea mea una la paris a cote de mansarda lui cioran. :)
chiar iubesc casele vechi, ferestrele iesite din comun...:)

Cristian SÎRB spunea...

Te pomeni că regreți mansarda acuma?

Abia faptul că lolablau nu înțelege ce anume a deranjat din tonul dumisale mi se pare îngrijorător.

Am să reiau doar atât: nu știu în concepția cui expresia „cuconet romanțios” ar suna „de bine”. Nu știu cui altcuiva i-ar mai putea trece prin minte că eu aș fi încântat să fac impresie la cuconetul romanțios. Nu văd unde e caracterul măgulitor al acestei expresii. M-am consultat și cu alte câteva persoane pe acest subiect, cu rugămintea sa fie obiective și să-mi spună deschis dacă-s eu paranoic, și am primit invariabil același răspuns: comentariul e zeflemitor.

Dacă ne înșelăm cu toții și nu e așa, nici în reluarea sa mai amplă, cu casele interbelice (care e și mai gratuit alunecoasă), plus familiaritatea stranie cu Hiacint (pe care e bine că n-a deranjat-o suirea în mezanin), atunci înseamnă că problema șade în sintaxa autoarei, în vocabular, în stil și nu în intenții, ocazie cu care ne-am cere scuze.

Tuturor celor care s-au pronunțat „la carte” le mulțumesc. Și-i îmbii la lectură. Cartea e tipărită pe hârtie poroasă, gălbuie, și e ușoară în mână, așadar și dacă îmi veți da apoi cu ea în cap, tot nu mă va durea.

lolablau spunea...

domnule, aveti ceva cu mine, e clar. chiar m-ati enervat cumplit, si nu stau prea bine cu nervii in general. v-am mai cerut si-n alte dati scuze absolut degeaba.va place sa va ceara scuze la orice postare sau comentariu o muiere proasta? ei, nu voi mai fi eu aia, cautati-va in alta parte. cum adica v-ati consultat cu cateva persoane? pentru nimica toata? pai ce voiati, sa va spuna ca sunt eu perfecta? normal, eu sunt nebuna si proasta si va rog sa inchideti subiectul. voiam sa-mi sterg comentariile dar ar fi fost o lasitate. pentru 'cuconet romantios' ales poate neinspirat dumneata m-ai improscat cu o mie de invective. nu, nu-mi permit familiarisme cu colega dvs de blog, dar dvs habar n-aveti sa va purtati! imi pare rau dar sunteti cel putin bizar. va rog sa-mi stergeti comentariile si sa ma lasati in plata domnului. m-ati facut albie de porci, multumesc. sinecr, daca v-as cunoaste in realitate in secunda doi v-as intoarce spatele. am zis.

Hiacint spunea...

Păi înseamnă că eu doar îmi imaginez că pot aplana conflicte. Se vede că nu-i aşa uşor. Minunat, ce să zic.

Cristian SÎRB spunea...

Da, a plana sau a nu plana. Asta e întrebarea lui Icarus.

Cristian SÎRB spunea...

Oh, asta nu e albie de porci. Au fost altele, mai puturoase. Limbajul a rămas, totuși, civilizat de ambele părți. Nu știu de unde „nebuna” și „proasta”! Ați văzut ce minuni poate face o schimbare de ton? Imediat dispare ambiguitatea întreținută și revenim cu toții cu picioarele pe sol. Planând ușor.

PS: „consultația” s-a petrecut înainte de a face greșeala să vă răspund întâia dată. Mă rog, că „persoanele” nu au intervenit și aici, e altă chestiune, peste puterile mele. În acest fel, iaca, pare că am și prieteni imaginari.

În continuare, rog pe toată lumea: dacă are ceva a spune despre carte sau autorul ei. Altfel, eu, unul, nu mai aprob nimic (în afară de eventuale replici ale distinsei doamne/domnișoare).

anca giura spunea...

Ce păcat! Pentru ce v-aţi inflamat aşa tare de ambele părţi? Şi nu pierdurăţi cam prea mult timp pentru a vă convinge reciproc de numaiştiuce detaliu retoric? Aaaa, cine-s eu să vă dau sfaturi? Păi, una :),... una care ştie preţul orgoliilor literare!Şi nu numai. :) În ce mă priveşte, nu mai cheltuiesc multă energie pentru a convinge un ,,adversar'' pe blog de adevărul meu subiectiv. Doar spun ce cred şi apoi zbor,... iar refuzurile le condensez. Încerc să spun că irosirea textuală e istovitoare, (eu nu mi-o ,,permit'') şi că n-aveţi motiv serios de dispută. :)

Cristian, mi-a plăcut ce pătimaş ai scris despre carte pe bblog. E o recenzie f. bună. Cartea mi-e necunoscută, dar voi fi atentă la ea cum o prind, zău. Titlul pseudo-faulknerian, iarăşi, îmi place.

Cristian SÎRB spunea...

Anca, chiar cutez să-ți recomand imperios cartea. E tot ce (mai) contează în urma acestui (țigan înecat la) mal...entendu.

Ce nu sesizezi dumneata (poate că influențată de doctoreală) e că, din nefericire, polemica nu fu deloc pe teme literare, ci pe cuconet.

anca giura spunea...

Eh, lasă şi tu, monşer, că vrusei să fiu şi eu o cuconiţă împăciuitoare şi nesimandicoasă, pe onoarea mea dă damă! :)

Carmen-Corina Gugu spunea...

Amărui ca plumbul sunt gloanțele care n-au idee nici ele spre ce țintesc. Se plimbă așa cu cele două tăișuri în aer, neștiind în pieptul cui să se înfigă. Iar când brăzdează carnea, dau vina pe neinspirația trăgătorului. Noroc că sunt de cauciuc. Puțină miere pentru cicatrici de la firma ”Self-Esteem” și ești ca nou.

Ăsta e comentariu despre carte, parol, dar am vrut să fie mai deosebit ca ăla de pe bookblog, de-aia e formulat așa. Uf, taie ”parol”-ul, că nu m-am cuconit la 24 de ani.

-aceeași romantică amatoare de p. Petru Popescu și Porno Party. (ce ziceai de Grillet?)-

Cristian SÎRB spunea...

Vai, despre Grillet sper să produc un post separat. Merită scârba. Pardon, efortul.

Deh, se vor găsi unii a afirma că sunt eu prea limitat („simpluț”) pentru a înțelege/gusta pornografia târzie a unui genial al literelor franceze.

als spunea...

nu ar fi mai corect sa produceti o recenzie - la fel de buna - la o carte BUNA a lui r-g?! (k a scris si d-astea, sa stiti!)
altfel, ati putea sa fiti la fel de acid in leg. cu ultimul roman al lui p.p. - ala cu cripto-zoe ceausescu :P
ps pot sa confirm k lolablau a vrut sa va complimenteze (in stilu ei), dar dvs (tot in stilu dvs) erati cu capsa pusa...

Hiacint spunea...

@als: dati-ne un exemplu-două de cărţi bune de R-G, ca să ştim ce să căutăm.

Cristian SÎRB spunea...

Întotdeauna am tratat deferent recomandările. Nu neapărat imediat, dar le notez și le urmez, la rigoare. :)

Mi-am făcut un obicei (involuntar și perfect analizabil) de-a recenza mai ales cărți în pericol de-a fi (sau deja) marginalizate. Și, în general, cărți care mi-au plăcut, m-au atins într-un anume fel. Nu spun că simțurile nu mă mai și trădează!

„Supleantul” a fost deja recenzat de Hiacint. Suficient cât să pricep că este vorba, cam ca-n cazul „Un roman sentimental”, de-un rateu bine scris. Dar rămâne o carte de bun consum general.

Încolo, „Un roman sentimental” este un alt franțuzism șocant în mod gratuit, obsedat de propria-i formă și cam atât. Dacă autorul nu ar fi fost AR-G, cartea ar fi avut, în sec XXI, soarta pe care ar fi meritat-o: retopirea. Dacă eu aș fi scris (a se citi: debutat! cu) o astfel de stilată pornografie, mi-aș fi îngropat până și firava carieră de blogger.

Dar, deh, ăsta e traseul de rahat (întreținut de gloata snobilimii) al „marilor literați”, la final de carieră, orice ar scrie, produce extaz și postfețe ridicol-extaziate, de felul celei fătate de Bogdan Ghiu (pentru care am, de altfel, o deosebită considerație).

N-o să găsiți în veci în mine (scuip și-n sân) admiratorul necondiționat al „Operelor complete” ale cutărui autor. Dacă m-au încântat 2 lucrări și-n a treia găsesc supă reîncălzită sau sforțări penibile, venite din neconștientizarea morții muzelor, fiți sigur că o arunc cât colo. (nu așa am procedat și cu „V. C. Barcelona” lui Allen?).

Nu-s, așa, un fidel orbeț de felul meu... :)

PS: rogu-vă să ne recomandați ceva cu adevărat bun de sus-numitul, altfel, am alte cărți mari pe care, spre rușinea mea, nu le-am citit. De exemplu - ca Zelig - „Moby Dick”!

als spunea...

TOTAL de acord k un autor, oricit de mare, nu tbuie menajat pt operele ratate pe care le scrie/compune/picteaza/regizeaza: asta a fost, dintotdeauna, principiul meu cd faceam critik de film.
dk imi spuneti, insa, k n-ati citit 'moby dick', zau k nu-mi mai vine sa va mai recomand nimic de ar-g... :P
totusi: DUPA ce cititi 'm.d.' (&, eventual, vedeti o capodopera a cinema-ului k 'ordet' de dreyer), puteti citi si 'cva de ar-g' - eventual 'les gommes' & 'le voyeur' (mie mi-a placut si 'topologie d'une cite fantome'...); nu tbuie uitat k francezul era f apreciat de borges & nabokov.
dar, sigur, (nouveau)romanele lui tbuie plasate in contextul epocii, multi considerind astazi k sint de o mare plictiseala & k ac. 'noua directie' literara a 'emasculat/sterilizat' romanul francez :)

capricornk13 spunea...

Ma bucura foarte mult felul in care ai perceput-o, ai scris foarte frumos despre ea. Am s-o recitesc si eu de pofta ce-ai deschis! :) Mi-a fost foarte draga cartea de cand am citit-o prima oara, inainte de 89.

anca giura spunea...

Iar îmi place de mor ce a scris als la 9:52. Exact aşa văd şi eu situaţia.

Cristian SÎRB spunea...

Cum vezi tu, Anca, situația? Ce anume-ți place de mori? Că ar trebui să scriu recenzia aia? care „situație” o vezi la fel? Că nu e nici o „situație” descrisă de alș...

Există acolo o sugestie/invitație (atât de a scrie despre un alt R-G cât și de a fi acid cu „Supleantul”, pe care încă nu l-am citit, tu l-ai citit?) o amabilă interpretare la ce ar fi dorit să transmită lolablau...

Deci, fă un bine, dezvoltă un pic, că altfel mă irită „de mor” și nu cred că e așa dezirabil, în prag de wknd. :)

(și sper să nu lași să vină lunea până-mi răspunzi, te rog; așadar, găsește un refugiu și dă-i bice)

Cristian SÎRB spunea...

Capricornk13, scuze, acilea e mai mereu încordată atmosfera, că mulți dintre cei care ne calcă... adoooră echivocul și ambiguitățile de salon și, luându-mă cu astea am uitat să-ți mulțumesc pentru vorbele bune. :)

als spunea...

aveti incredere in ce parere are capricornk13 (care-o aprecia atita si pe luciata)?!
ne soyez pas dupe, asta se keama 'captatio'... ;P

Cristian SÎRB spunea...

Well, așteptam asta. :)

Ce spuneți de ”La Bruyère, cel mai prost scriitor francez”? N-am văzut nici acolo reacții prea ferme, ci extrem de îngăduitoare pentru electrizarea-vă cunoscută, atunci când dați peste astfel de !@$#$%*&^ ingenue (ca să n-o numesc)...

Mă întreb de ce captatio aveați nevoie dvs, ca să tolerați, numai cu minime reacții, așa o enormitate (eu am fost bolnav câteva zile pe tema asta, doar că m-am abținut să ies cu vitrionu). :)

als spunea...

dc? dar e ff simplu: pe 'aia' (pt k era 'emanata' de o pers. pe care-o simpatizez) m-am facut k n-o vad; pe astalalta (pt k... invers), o strig in gura mare!
astea-s principiile mele, dupa ele ma calauzesc - aveti cva impotriva? :P
ps alt principiu: NU ma veti auzi niciodata zicind cva de bine de vreun dusman, nici dk ia pr. nobel sau se keama maik teresa!
cum se vede: sint - si eu - o pers. cu principii ferme ;)

anca giura spunea...

Cristian, ambalează-te până la cer dacă vrei, nu te baza pe mine să te (an)ca-lmez.:) Reiau: als are dreptate când spune că tu te inflamezi uşor şi că acea comentatoare a vrut, în stilul ei, să te flateze. Ei nu i-a ieşit, atâta tot.( Sunt multe ce le zice als şi-mi plac, nu e prima oară...) Iar eu n-am să trăiesc o sută de ani şi ceva, precum un personaj a la Marquez, ca să-mi pierd dimineaţa de sâmbătă despicând despicătura firului creat de voi( în special, tu). Reţine, ai un stil acid-aparte-inteligent-analisto-complicant al unor situaţii de altminteri simple. Noi, unii, te apreciem şi te preţuim, dar nu toţi pot( lola&comp). Unii nu te înţeleg de ce îi iei aşa tare din prima. Ia-i cum vrei,la urma urmei, cum ţi-e felul, dar ce-ţi pasă aşa tare dacă şi ei se apără cum pot? Ce te centrezi aşa mult pe consecinţe?

Nota bene: ţi-o spun camaradereşte, nu la supărare. Eu am atins nivelul high, că nu mă mai intrigă nimic din partea ta. Ba chiar te stimez că ai un brand retoric inconfundabil( să semnezi cu alt nume şi tot ştiu care eşti tu...ţi-am mai zis-o şi-n trecut) Nu mă aştepta, azi nu mai răspund, mă detehnologizez.:)

Cristian SÎRB spunea...

Anca, puțin îmi pasă de supărarea respectivă, dacă așa s-o fi numit ea. Voiam doar să înțeleg (mai clar, măcar din partea ta) ce vrei să zici. Cred că, acum, am înțeles. Cred că te ajută memoria să-ți amintești că am mai avut dificultăți de acest gen cu tine, în trecut. Dar, parcă, le-am reparat, cu chiu cu vai.

Nu știu cum se face că n-am avut aceleași probleme să-l înțeleg pe dl alș, de ex, sau pe alții care au comentat mai sus. Încolo, nu te sfii, transmite-i d-lui alș toate cele bune, pe aceste cale. :)

Bine ai venit în rândul cuconetului romanțios. Cred că ar fi trebuit să dau drumul ultimului comentariu făcut de llbl la adresa ta și a lui Carmen, ai învineți un pic, doar un pic, pentru că tu ești foarte high, n-ai o sută de ani de trăit and all.

Cristian SÎRB spunea...

Și acum, dl alș:

- vreau să se priceapă o chestiune: eu nu am avut nimic personal cu pseudonima luciat, ci cu felul ei cel puțin straniu de-a ferfeniți cărțile și de-a îngădui curtea aia de gură-cască, aplaudaci. Nu intru în detalii, că știți ce mă desparte de ea.

- ca luciat mai sunt cu duiumul pe internet, inclusiv dintre cei pe care-i simpatizați dvs. Prin urmare, fenomenul este departe de-a fi fost eradicat. Dvs, și vă sunt recunoscător, ați obținut victoria într-o mică bătălie,în care ați intrat cine știe ce deranjându-vă. Dar, vești proaste!, luciat s-a pulverizat în alte zeci de inși și inse care-i duc mai departe aleasa moștenire întru mediocritate făloasă.

Iar dvs tocmai ați trecut cu vederea un luciatism de zile mari (nici măcar nu e singurul, acolo mustește de enormități, fie amuzante, fie icterizante), doar pentru că nu poartă semnătura tero.

Or, aici ne despărțim. Acolo unde moralistul francez este tratat „la mișto” nu resimt decât o scârbită strângere de inimă. Tristețea mă apucă abia când asist la îngăduința cu care tratați, treceți cu vederea (dvs, alș!) acest lucru. Nu faceți un serviciu nici autorului aserțiunii, nici imaginii dvs de Necruțător. :)

- sper ca de câte ori mai treceți pe aici să nu vă diluați, măcar cu noi, semnătura acid-critică (mi-e mai ușor de suportat sarcasmul dvs chirurgical decât alte scremete) și să taxați prompt orice tâmpenie emisă de noi, orice scăpare de neiertat, oricât ne-am botoși (și promitem că o să ne) :). Mulțumesc.

als spunea...

multumesc pt incredere, dle sirb.
eu, sincer, am luat remark aceea cu la bruyere k o gluma... cred k asta era si intentia; nu stiu dc cred asta - poate pt k nu pot crede k un iubitor de cehov poate sa scrie o astfel de fraza 'pe bune'? :)
aveti insa mare dreptate cu 'spargerea luciatei in cioburi'... uite, nu mai departe prietenul dvs, dl delaskela; initial il respinge pe julien green fara drept de apel ('Dacă jurnalul lui Livius Ciocârlie l-am terminat în 2 zile, pe cel al lui J.G. abia acum îi parcurg paginile de final. Mă plictiseşte. Stilistic nu-mi spune nimic. Nici ca judecăţi sau imagini. Nici ca experienţe de viaţă. Abia am înaintat.') pt k, citind mai departe (totusi!), sa ajunga sa dea tot mai multe citate din carte - ba kiar, sa scrie: 'jurnalul lui J.G. devine din ce in ce mai placut la lectura, pagina cu pagina, an dupa an...'
tout est bien qui finit bien, macar! :)

Cristian SÎRB spunea...

Iar eu aș citi (și aș recomanda prietenilor pe care-i mai am) TOT jurnalul lui J.G.! Tot, nu numai rezumatul nesatisfăcător retipărit la Humanitas.

Acum, să trecem la curățenia săptămânală: multe, multe rafturi de șters (puțulit, se zice în Ardeal). Sau dvs ce zi aveți pentru menaj? ;)

lolablau spunea...

EU NU AM AFIRMAT NIMIC DESPRE LA BRUYERE. mintiti cu nerusinare. comentariile exista pe blogul' chestii livresti', iar remarca ii apartine lui beranger, cred. mi se falfaie ca ma comparati cu luciata, va suspectez de oarece gelozii...da, de ce n-ati postat ultimul meu comentariu, acolo ii vb. frumos doamnei de mai sus, singura chestie 'nasoala' a fost ca am inclus-o in corul bocitoarelor, in rest am complimentat-o, recunoasteti.ailalta mica m-a suparat, si am uitat cum semna,carmen-corina cred. si cum nu-mi veti publica nici acest comentariu, ca un baiat fin ce sunteti si care dezinformati, il pun si pe blogul domnului butuzea care e nevinovat in toata leapsa asta maladiva inventata de dvs. din cauze de spleen, cafard, plictis, lene, mugecaiuri artificiale. nu mai corectez.
a, stati asa, dvs. cred ca va referiti la respectabilul domn butuzea cand il comparati cu luciata, banuiesc, ca dvs. iscati doar confuzii si furtuni intr-un pahar cu apa. sunteti gelos pe el?:))))luati lectii de echilibru si de self-esteem de la dumnealui! si da, n-aveti talent, sunteti uscat si arid ca un vulcan stins demult.
dl. als n-are rabdare cu dvs. doar se distreaza pe blogul dvs. nu-l lingusiti degeaba. :)

Cristian SÎRB spunea...

:)) Era prea delicios ca să nu-l aprob. Disocierea s-a produs, acum „meciul” se desfășoară între lolablau și mewsette. Una servește, cealaltă ia din voleu.

PS: nu mai veniți aici, că nu vă mai aprob alte țățisme. Dacă credeți că așa se cade, n-aveți decât să folosiți blogul „nevinovatului” d. dragoș c ca să deversați. Eu nu merg acolo. Dar vă rog, nu mergeți acolo așa, despletită.

Carmen-Corina Gugu spunea...

Dragă,

”asta mică” nu e interesată de războaiele tale decât dacă pot produce niște jocuri de cuvinte care să o distreze. Și cum misiunea asta s-a încheiat, face joc de glezne. :))

Hiacint spunea...

@all: am pierdut şirul acestor minunate schimburi intelectuale. Cu riscul de-a jigni pe cei care n-au avut intenţii rele, dar s-au lăsat duşi de valul disputei, o să închid comentariile. Aveţi de vorbit despre carte, este recenzie pe bookblog. Nu? Atunci există mailurile.