joi, 2 septembrie 2010

Bonjour, mes élèves!

- Bonjouuuuur!
- Qu'avons-nous préparé pour aujourd'hui?

Astăzi vom da un test, scoateți notebook-urile de hârtie. Vă voi transcrie pe tablă un fragment și voi urmează să vă pronunțați, pe rând și din cale afară de politicoși, ce grozav-scriitor-cunoscut-în-viață vă evocă rândurile de mai jos (deși nu el le-a scris, hehe). Să verific dacă doar eu, ca străvechi admirator, am impresia asta. Nu pentru a vă ispiti să mințiți, vă mărturisesc că, dacă veți fi mulți cei care veți ghici numele la care mă gândesc (și m-am tot gândit cât am citit cartea), s-ar prea putea că nu voi face o recenzie:
 Mirosea a săpun și a pasăre adormită. Pielea ei avea culoarea ștearsă a marmurei pe timp de iarnă, iar părul, care bătea spre blond, își pierduse vigoarea și ultimele sclipiri, nu mai sugera decît practica inconștientă a onestității.
A închis ochii și imediat a recunoscut în penumbră mirosul subtil, dar inconfundabil, al propriei vieți. Era mirosul pe care îl emanase ani la rînd și care se impregnase în lucruri și în aer, definindu-l fără putință de tăgadă. Aparții unui loc atunci cînd ai lăsat acolo un miros, iar locul poartă mirosul a ceea ce ești, a gîndit el, lipsit de griji. (...) Memoria corpului nu putea rămâne într-o bibliotecă, nici într-o statuie, ci într-o perdea, într-o pereche de pantaloni sau în aerul unei încăperi sau al unui coridor. „Să-ți lași pijamaua moștenire generațiilor viitoare”.
Luis Landero - Jocuri ale vîrstei tîrzii, Humanitas

14 comentarii:

Carmen-Corina Gugu spunea...

Seamănă cu Marquez - ”Despre dragoste și alți demoni”... Dar vrem să ne încânți cu o recenzie! Nu ne mai jucăm altfel :).

anca giura spunea...

Mes felicitations pour cette merveille de suggestion! Je n`ai aucune idee qui est l` auteur et je suis certaine que je n`ai pas lu le livre dont tu as extrait le fragment...Mais ta provocation reste ravissante. Meme plus que le texte meme. Je continue a y penser...

Cristian SÎRB spunea...

Provocarea mea, fără citatele date, nu are conținut, totuși. Este important cu cine seamănă, nu cine este autorul adevărat. Asta din urmă o vom afla curând și lesne. :)

Liviu spunea...

Da, Marquez zic si eu.

mewsette spunea...

habar n-am cine e( o sa studiez problema daca am timp) dar de ce sa nu fie el, saracul, autorul( autoarea) semblable francez? daca suntem la ora de franceza...

Cristian SÎRB spunea...

Nu e francez de nici un fel. Am folosit introducerea doar ca să ne amintim un clișeu răsauzit la școală (mă rog, cine a făcut franceză) și ca să încep cumva.

Kestia e că, pentru cine e familiar cu autoriul de care mi-a amintit (mi-a amintit prea mult pentru a mă bucura pe deplin de lectură), problema nu trebuie studiată. Se simte răspunsul (rezonanța) de la primele rînduri. :)

anca giura spunea...

Certainement,il n`est pas francais..., ni russe. Nord-americain, non plus. :)

vera spunea...

briza primelor randuri imi pare sud-americana (as merge mai degraba spre llosa sau marquez, cam scurta fraza pentru cortazar, plus ca dumnealui nici nu mai e in viata), dar apoi ar putea foarte bine (in mintea mea) sa se intoarca spre europa intr-o forma kunderiana - cum e in cartea rasului... (dar asta si fiindca te asociez cumva cu el) :)

au revoir, monsieur le professeur!

Ancussa spunea...

al doilea fragment mi se pare și mie că smells like kundera spirit. dar n-am certitudini. :)

mewsette spunea...

eu nu prea am citit multe carti( adica fata de altii) dar descrierea aia ma trimite cu gandul la lolita.e vb. de o femeie, cine o fi?:)

Cristian SÎRB spunea...

Kundera, pas du tout! 'Lolita', deloc. Nu m-a dus cujetul nici macar o clipa la Kundera! Bine, eu am citit cartea, voi, poate, nu. O sa vedem cine citit-o, la dezvaluire.

Cartea e scrisa in 1989. Mie mi se pare de neiertat, in ciuda talentului acestui romancier, sa accepti sa semeni pret de un roman intreg cu un alt autor (fara a fi vorba de o parodie)! Nu e un plagiat. "Plagiat' ai zice ca fu 'numai' stilul. Naratiunea, tema, mi-au placut, dar am ramas si cu un usor 'gust rau', din cauzele sus-pomenite.

La fel mi s-a intamplat la Isabel Allende: un amestec de plonjare fericita in lectura cu nefericita impresie ca citesc un Marquez castrat! Un Marquez (sau un 'realism magic', ca nu neaparat Gabo e tatal lui)din care Allende pare sa fi 'inteles' numai minunile si fabulosul. Pai, si eu pot scrie aproape 'ca Marquez' (am si exersat asta, nu mi-a fost greu, din moment ce l-am iubit-recitit atat!), fara ca asta sa ma faca automat valoros sau macar notabil.

Ar mai atrage azi atentia o 'Cautare a timpului pierdut' rescrisa de cineva care a studiat intens ca sa compuna ca Proust? Nu!

Mewsette, scuze pentru tonul meu, de care acum abia imi dau seama ca a fost cam aspru pentru tonul general al discutiei. :)

Va urma!

mewsette spunea...

domnule Sarb, dar nu mi s-a parut absolut nimic nepoliticos! si eu ma scuz pt. scuze :) je peux trouver les pires :D

Cristian SÎRB spunea...

Cu tot respectul, Mewsette: Sarb my ass! :) În rest, și mie îmi place pireul.

mewsette spunea...

aaa,imi pare rau pt.'sarb' si pt'piure'. gata, am sters-o.