Un film - J'ai toujours rêvé d'être un gangster, turnat în 2007, premiat de public la TIFF în 2008; o actriță a cărei existență o ignorasem până acum (bine, am înțeles, Coco Chanel..., Gainsbourg, dar eu nu mă prea dau în vânt după filmele biografice), Anna Mouglalis - origini greco-bretone, icoană a firmei Chanel, iar în peliculă: Suzy - la serveuse. O seară hilară, cu râs în hohote și priviri surâzătoare, duios-nostalgice (imagini de uns pe pâine).Exceptând realizările noir ale fraților Coen, sunt decenii de când nu am mai dat peste așa o împlinire comică! Și nu este vorba despre încă o comedie franceză prolixă, cu gaguri exagerate, verbiaj incontinent și triunghi conjugal. Un regizor - Samuel Benchetrit, cu un nume predestinat absurdului (la prima vedere, ați avut impresia că scrie 'Samuel Beckett')... Un tânăr as al filmului absurdo-mut. O cină cinematografic copioasă. Cu atât mai mult cu cât nu eram deloc avizat asupra vreunui amănunt - regizor, actori, scenariu (premiat la Sundance). Tipic pentru eternul novice ferice, pentru neprofesionist: am vrut să văd filmul pentru că m-a atras afișul.
Suzy - la serveuse, lunecând impasibilă încoace și-ncolo, pe după tejgheaua panoramică a cafeteriei, cu șoldurile leneșe, abandonate mișcării, sărutând mișcarea, abdomenul un pic împins în față, lasciv, cum obișnuiesc unele țigănci, pentru a-și marca, pesemne, și mai intens prezența în stradă, pentru a preschimba această prezență într-o sfidare, într-o discriminare pozitivă, în spectacol! Dincolo de replicile hilare, picate din Lună direct în scenariu, Anna Mouglalis joacă fără rest prin mimică, din lumina ochilor, din zâmbetul acela monalisean: distrat, jucăuș, îngăduitor, tainic. Traveling-uri vag amețitoare, parcurse domol de cameră, ca dintr-un ringespiel ruginit - peisaje alb-negre, luminoase, selenare: zone industriale (cabluri, autostrăzi) + câte un colț de natură. Și câte un stop neașteptat ce-ți ia suflarea.
Personajele, contaminate de cinema, își dispută un locșor în breasla invidiată, mitologică, a gangsterilor treizeciști și a pistolarilor western, jucați pe marele ecran de Bogart, Gabin, Douglas, Belmondo, Delon (adorații copilăriei mele). La rându-le, gangsterii reali, acum la vârsta decrepitudinii, conspiră - înăcriți, dar c-un delicios umor cinic, involuntar - pentru o ultimă spargere glorioasă. Cinema din cele care nu se mai fabrică. À voir absolument!
16 comentarii:
pe mouglalis am 'descoperit-o' - pot spune - in 'merci pour le chocolat' al lui chabrol (din 2000), crek primul ei rol... era WOW, tinindu-i piept cu o nonsalanta matasoasa & un aplomb feros redutabilei huppert
am vazut-o si in kip de chanel: f buna si acolo - oricum, sint CONVINS k mult mai buna decit biata de audrey 'amelie' tautou in acelasi rol :)
acum imi pare si mai rau k am ratat-o in filmul dspr care scrieti... (k anecdotik: benchetrit este sotul ei & tatal unui fiu pe care-l keama 'saul' (!)
Asta mi-a venit și mie în minte: mult mai bună decât Tautou! Nu știu de ce am avut instantaneu reflexul să o compar cu Audrey... Să nu mai ratați filmul ăsta data viitoare, e poruncă!
scuze: nu e 'fiu', e 'fiica'!
& o keama (!) 'saul'...
de aici venea mirarea, da logik tastarii a fost mai puternik :)
ps 'nteles sa traiti!
Îmi plac pozele alese de tine, ce năzbîtie de fată :) Merci pentru recomandare.
si eu ii multumesc domnului als, , elle a le visage inoubliable, eblouissant, aveuglant ...
audrey nu mi-a placut deloc, deloc, poate putin in amelie si pe urma m-am racit de cand cu codul ala( hering, ce era el).
Pentru ce îi mulțumești d-lui ALȘ?!
pen' ca mi-a trimis niste poze cu fata asta.
Aha. On se connaît... Zici că-i autogară aici.
Mais faites comme chez vous. Ne vous gênez pas. :)
1. Bănui că vă știți adresele de mail și s-a rezolvat totul acolo, în privat, nu? 2. E plin internetul de poze cu actrița, o fi având ALȘ o poză cu autograf, altfel nu văd favorul? 3. Nu i-ați mulțumit distinsului deja pe mail?
Ca să pricep...
scuzele mele inca o data.
Nu așteptam scuze, Doamne apără! Era pentru a pricepe, dacă tot a avut loc la noi pe blog anunțul.
dle sirb, faut pas s'enerver: mewsette a descoperit-o pe mouglalis citindu-va blogul, apoi eu i-am trimis linkul cu poze iar ea, fiind mai expansiva, a vrut sa va comunice (si) dvs bucuria avuta...
era o forma de gentilete
Regret c-așa fu să fie. Chiar nu am prins șpilul de data asta.
nu pot sa nu va recomand, cu un entuziasm abia temperat, comentariile mewsettei de aici:
http://cinemascop-mewsette.blogspot.com/2010/09/truman-capote-in-film.html
jur k n-am citit caracterizari mai savuroase & mai pertinente ale lu 'tanti lucica' :)))
enjoy, deci!
Nu îmi place înverșunarea, sunt mai pacifistă-cretinoidă așa, teoria ”criticii literare” nu știu să o fac și nici nu am intenția, dar gust din plin acest sarcasm mușcător, savuros, îndreptățit, în cazul sau cartea aceea în particular. Mai trec pe la tine, mewsette, și scuze că nu îți zic asta la tine pe blog, dar am vrut să împărtășesc entuziasmul lui als, mi se părea stingher comentariul lui. Cine dracului mă mai înțelege?! :)) Îl aștept cu înfrigurare, poate vedem și un film cu Mouglalis împreună...
:)
@domnisoara carmen-corina
multumesc pentru comentariu, cu scuze ca ii deranjam domnului sirb si domnisoarei hiacint locul...
o sa va vizitez si eu direct pe blogul dvs.
am raspuns la postarea cu pricina.
Trimiteți un comentariu