joi, 15 octombrie 2009

Chestii din aluat tare

Adieu

Skalica, Slovacia, 2008

6 comentarii:

Anca spunea...

Da se poate domnule?
Asa ceva...
Totusi, ca sa fiu carcotasa as spune ca sanii trebuie sa se mai parguiasca de la citit, ca tot imi aduse aminte pushthebutton de expresia lui superba.
La picioare nu comentez :).

Cristian SÎRB spunea...

La méchante!

Aluatul a fost epuizat în frământarea picioarelor, ce-i drept... Dar cu ce rezultat!

Hiacint spunea...

De ce adio si nu la revedere?

Cristian SÎRB spunea...

E evident adio. Deşi, în acest caz, poate că un optimism de faţadă ar fi în măsură să forţeze realitatea aşa încât să mă-ntorc acolo. :)

Anamaria Ivan spunea...

Merge :)

Cristian SÎRB spunea...

Ador, de când mă bălăcesc în blogosferă, comentariile astea laconice, care pot însemna orice. Happy me.