miercuri, 5 noiembrie 2008

Obama, I am but a fool/Darling, I love you...

Zici că am fi într-un film american, în care, dintr-o până mai ieri neverosimilă corectitudine politică, rolul preşedintelui pus să salveze lumea de invazia extraterestră este jucat de un actor de culoare (ciudat sună „de culoare”, ce, albul nu e culoare?) - felul scenariştilor liberali de a face politică. Până în ultimul minut am crezut (nu neapărat am sperat, dar se prea poate şi asta) că glasul rasismului tradiţional va rezona cu vechea lui sonoritate în cerebelul votanţilor şi electorilor americani. Argumentul forte al prezenţei la vot şi al opţiunilor a fost, însă, sensibilitatea la criză. În perioadele astea delicate, poporul votează îndeosebi cu terminaţiile nervoase, cu nervii simpatici. Nu că în rest votul ar fi bazat pe nu ştiu ce raţionamente profunde. Massa electoratului are toate caracteristicile mulţimii clasice, conform manualelor de psihologie, deşi votează în cabine separate cu pereţi din PAL şi la fereală de privirile indiscrete. Spiritul gregar este impasibil la obstacole, cum ar fi distanţele, zidurile sau inteligenţa indivizilor care alcătuiesc mulţimea, carevasăzică, le transcende de nu te vezi.

Obama a câştigat. Noi, cei îmbătrâniţi şi încremeniţi în anacronisme mărunte (de genul: ierarhie, rasă, clasă, reticenţă la showmanie gratuită, la fanatism de masă, la prezidenţialism populist) ne găsim încă într-o mică stare de şoc. Se pare, aşadar, că suntem foarte nepotriviţi cu epoca în care trăim. Americanii nu fac excepţie de la votul cugetat cu spinarea. Acesta cunoaşte întindere globală. Când ne ustură pielea, sub ameninţarea penuriei, tindem să alegem lideri charismatici. Nu neapărat probat competenţi. Ci actori amatori de serie B, îmbârligători cu potenţial de magicieni. Vrem minuni. Dacă se poate, făcute repede, iar noi, între timp, să fim lăsaţi să închidem ochii, să ne spălăm pe mâini pilatponteşte, din a doua zi de după vot. La o adică, nu ne prea place să fim făcuţi, mai târziu, responsabili pentru greşelile unui candidat în care am crezut fără cine ştie ce discernământ în vremea campaniei.

Schimbarea purtată acum pe scut de democraţi nu va fi una radicală, degeaba se amăgeşte fan-clubul. Nu cred că se va renunţa la responsabilitatea individuală în favoarea uneia colective. De asemenea, or fi ales americanii cu simţurile alerte, distorsionate, dar nu cred că aceasta i-a transformat peste noapte în adepţi umili ai redistribuirii echitabile a avuţiei – de la fiecare după posibilităţi, fiecăruia după nevoi. Plăcuţa cu private property, no trespassing nu va dispărea de pe gazonul impecabil din faţa caselor. În plan extern, din nou, prea puţine modificări realiste de efectuat. America nu se poate închide, autist, în sine, confruntată cu problemele globale. Nu o poate face împăcată, atâta timp cât UE bălteşte în legislaţia ei stufoasă, imobilizată în proiect de influenta clică socialist-populistă, iar puterile emergente, ca Rusia şi China, au încă prea evidente zvâcniri imperialiste, revizioniste, pretenţii umplute doar cu expansionism pur, nu cu valori exportabile. Unica "schimbare" posibilă (şi de dorit) în SUA este aceea a…reîntoarcerii la principiile şi libertăţile solide pe care Statele au fost clădite şi din al căror pragmatism umanist a izvorât şi The Dream.

Ziarele „serioase” din US se pot felicita, l-au susţinut din toţi rărunchii pe B.O. şi l-au sabotat (obstrucţionându-l şi discreditându-l) cât au putut pe McCain. Nu afirm că din acest motiv a pierdut veteranul republican. Jucătorii care se bazează pe arbitru şi nu pe însuşirile proprii ca să câştige competiţia nu îşi merită laurii. Dar nici democraţii să nu uite că au învins pentru că au avut republicanii nenorocul să poarte, sub legislatura lor, un impopular război antiterorist (mondial!) şi de oferit soluţii urgente (nu mereu inspirate) pentru recesiunea care bătea la uşă. Cum au subliniat unii comentatori, la Obama irită nu atât culoarea pielii, nici personalitatea sa nesuferit de histrionică, ci felul arogant-expansiv-stradal de a se manifesta al fanilor săi şi faptul că el încuviinţează senin acest lucru. Oricât ar părea el de scrobit şi hipereducat, este o dovadă de neseriozitate specific populist-stângistă a-şi fi construit reuşita pe actorie şi oratorie. În acelaşi timp, nu e vina lui că McCain nu se ştie hlizi la public. Dar să-l vedem pe democrat la treabă şi, în primul rând, să nu uităm să ne întrebăm fiecare: de ce dracu scriu eu, român, despre Obama?

26 de comentarii:

Anonim spunea...

o zi trista pt toti aceia care credeau/sperau ca RASA nu joaca niciun rol in alegerile americane...

the bright side e ca stinga nu va mai putea spune ca un negru nu poate accede la casa alba... ok, au facut-o, s-a creat un precedent; let's move on.
dar se va vedea - f curind - ca a fost o alegere gresita!
alex leo serban

Cristian SÎRB spunea...

De total acord! Mitul non-wasp-ului instalat la Casa Albă numai aşa putea fi banalizat, printr-o reuşită din asta. Aşteptăm dară, rânjind, să se erodeze.

Cred că americanii suferă, mai nou, (pe lângă spaima de criză) şi de sindromul "celor 80% români declarat ortodocşi",care se tem, la sondaj, să spună că nu frecventează nici o biserică.

Cum bine scria Cristian Ghinea, poate şi-au dorit şi să scape de eticheta, de culpa rasismului secular şi, misterioase-s căile minţii, atât de bine s-a lipit de ei "vina" încât s-or fi gândit că le va scrie pe frunte cum au votat, la ieşirea de la cabine (sau ce or avea ei acolo).

Corina Murafa spunea...

CNN arata azi un sondaj care afirma ca 70% din americani sunt de parere a media a jucat un rol decisiv in victoria lui Obama. Sunt de acord cu tine ca schimbarea nu va fi atat de radicala pe cat spera americanii, insa Obama a insemnat schimbarea fundamentala a discursului in politica americana (iar asta va influenta in timp si politicile), dar si in politica internationala. Ceea ce ne va marca si pe noi, ca romani, deci e ok sa scrii despre asta :)

Cristian SÎRB spunea...

Discursul din campanie e una, politica reală va fi alta. Şi ea nu se face nici măcar în SUA cu scenarii de hollywood, ci cu date pragmatice. O schimbare de discurs nu face decât să excite pe durată scurtă. Nu trăiesc ei din vorbe meşteşugite. Mai ales ei, americanii. Charisma lui nu le va plăti ratele. :)

monica spunea...

Mie mi s-a pare extrem de ciudat ca lumea nu baga de seama, ca totusi razboiul asta antiterorist, oricit de condamnabil ar fi, a tinut actele teroriste departe de vest ( cu doua exceptii) si ca toate masurile de securitate, care atrag dupa sine vaietul celor cu drepturile omului, au dus totusi la oprirea unor atentate.
Eu cred , ca pina la urma McCain a fost invins de impopularitatea lui Bush.Oricum diferenta in procente e dupa cnn azi dimineata de doar 5%. Diferenta mare e la electori .
Si bine faci ca scrii despre asta, altfel as trai cu impresia ca m-am smintit, din moment ce aproape toata lumea e obamista.

Claudiu spunea...

Şi ca să fiu cârcotaş, albul şi negru, nu sunt culori, tehnic vorbind. Album este suma tuturor culorilor, iar negru, absenţa lor.

Obama sau nu, McCain poate da colţul oricând şi ar fi lasat SUA în mâinile lui Palin, cel puţin o vreme. Chiar v-aţi dori aşa ceva? Nu înţeleg isteria mulţimii, lacrimile de fericire ale Oprah-ei, de parcă Bărac ar fi un Black Jesus or something.

Cristian SÎRB spunea...

Aşa cum fosta năvală media despre B. Spears a făcut din afona asta o celebritate scumpă şi apoi o epavă (dar ăsta e alt subiect), tot aşa fu construit şi senzualul Obama. Or eu detest oamenii construiţi, îmi fac greaţă autodezvoltaţii, marketizaţii. Pentru că însăşi prezenţa lor apăsătoare pe toate ecranele şi afişele este o insultă la adresa inteligenţii puţinilor oameni care aleg gândind şi nu în timp ce au orgasm sau erecţie dinaintea unei charisme.

Cristian SÎRB spunea...

Scuze: "inteligenţei", graba...

Nu aveam nimic împotriva lui Palin. Nici "măcar" că fiică-sa a fost o vreme necăsătorită şi însărcinată. Haha.

Mulţumesc, Monica. Opţiunea mea sensibil anti-Obama este justificată, în linii mari, în text. Nu am fost, însă, nici un mccainist fervent. Ideea că oameni de peste 70 de ani nu trebuie lăsaţi să conducă e o prostie, oricum. O să o resimţim pe pielea noastră la vremea potrivită.

Apoi, fără modestie, mă consider destul de inteligent cât să NU am nevoie de ambalarea unui candidat în chip de produs vandabil ca să mă urnesc către cabinele de vot. Nu-mi trebuie nici rânjete fotogenice, nici semnul acela cu degetul mare în sus, nici bătăi pe spate ca să votez.

Campania greţoasă pe care i-au făcut-o hollywoodienii lui Obama m-ar fi transformat pe loc dintr-un virtual democrat (dacă aş fi trăit în US) în cel mai conservator republican. Şi asta NUMAI datorită mijloacelor de prostire în masă.

Şi da, plânsetele isterice de bucurie, lacrimile tâmpiţicii Oprah sunt cel puţin deplasate, dacă nu jenante şi ele.

Anonim spunea...

eu astept sa voteze si africanii din africa de sud un presedinte alb, da nu cre ca apucam noi (si urmatoarele 2-3 generatii) momentul ala... ;)))
alex leo serban

monica spunea...

E foarte greu sa declari categoric in zilele noastre, ca iti place un om politic .In primul rind pentru ca orice tip care alege sa faca politica ridica dintr-un bun inceput un semn de intrebare . Care ar fi motivul cel bun, pentru care o persoana normala ar accepta sa manince atita shit ( ma rog o broasca pe stomacul gol )ani de zile ? Dar hai sa acceptam ca au un simt al responsabilitatii comunitare exceptional , sau o viziune si fac politica onest . Ajung in punctul ala in care intra in competia mare . Mi se pare deja ok sa se foloseasca de media pentru a-si promova imaginea pe care si-o aleg, sau is intruiti sa si-o aleaga . Deraierile populiste , ingrosarile penibile sau pur si simplu ineptiile is usor de depistat . Ce vreau sa zic e, ca daca tu esti alegator bine inchegat, sau macar interesat cit de cit, poti alege fara sa tii cont de ce vind ei in campanie . Eu sint de dreapta clar, asa ca nu o sa ma faca nici un clip , nici o alegere penibila de vicepresedinte sa votez stinga.Am z motive sa nu o fac . Asta e de fapt nedumerirea mea : de ce aleg oamenii prin contagiune , da ce isi schimba optiunea doar fiindca si-a ales o timpita de vice? Motivul cu virsta nu tine . A rezistat el in prizonierat , n-ar fi patit nimic in 4 ani . Si daca ar fi patit, republicanii o aratau neamului lobotomizata si nu s-ar fi prabusit America din atita.Dar , ma rog , asa merg lucrurile cum ar zice Vonnegut.Scuza-mi lungimile , is maritata cu un sozial -demokrat, care striga dupa mine nazi prin casa( Io, nepoata Mariuchii Bumbii din Satmar, nazi, just imagine !). Intru-n greva de gatit!

monica spunea...

Eu nu cred ca ai dreptate . O sa apucam , ca vine ziua in care isi vor da seama, ca cineva trebuie sa repare tara la loc , ca sa zic asa.

Cristian SÎRB spunea...

Invit sozial-demokratul să trăiască, mai puţin comod, cu salariul meu, în România. Şi se va lecui, cred, de ideologii de borcan. De social-democraţia cu laptop. E lesne şi la modă să numeşti nazi un om de dreapta. O măgăreaţă de socialist cu cont gras, dar strategic rupt în fund, este, fireşte, de preferat.

Visul preşedintelui alb în Africa de Sud este acum, într-adevăr, de domeniul hilarului. Am putea provoca scandal dipolmatic cu o asemenea expectanţă, exprimată public. Am putea intra în atenţia căcăciosului organism pentru combaterea discriminării. Tot reacţionarismul meu (nu poci spune exact cum m-am trezit cu el împlântat adânc în inimă) mă face să fiu mai degrabă sceptic.

Iar marketizarea stil youtube a oamenilor politici, oricât de mult m-aţi huli şi numi "învechit", eu tot nu o voi înghiţi, tot ca ofensă la adresa discernământului meu o voi lua.

monica spunea...

Dam repede vina pe als , ca el a fost cu ideea .Oricum i s-a dus buhul de reactionar rau . A propos , respect constant , fiindca nu te dezici , draga als.
Culmea e ca teutonii astia muncesc din greu pina la ultimul banut si de fapt, aproba masuri din astea mai de stinga cind nu-i ating la buzunar .Eu dupa puterile mele ii tot dau exemple clare, sa inteleaga cum stau lucrurile cu SPD de fapt.Dar stii cum e , stinga si aici e seducatoare , are replici . Astia de dreapta is mai seriosi si mai greoi. Adica mai putin spectacol si mai multe fapte.Astept urmatoarele alegeri sa iti spun daca mi-a reusit dez-doctrinarea . Ma , adevaru-i ca nemtii au creierul spalat . E prea lunga povestea, ca sa-ti spun ce experiente am avut cind m-am ambalat in dispute ideologice.

Cristian SÎRB spunea...

Dragă Monica, măcar din curtoazie fă-mi şi mie hatârul şi zi-mi reacţionar! Nu-i bai dacă mă minţi. Sau tu vorbeşti doar cu dl. Şerban acum? Să mă retrag? :)

Şi acum fără glumă: nici măcar într-o analiză serioasă nu aş numi "seducătoare" stânga. Sunt alte cuvinte pentru asta. Unul ar fi prestidigitatoare, altul - escroacă, un altul - circară. Comercianţi cu iluzii betege, fabricate în cartiere fancy. Giubuşlucurile cu termeni seducători nu m-au... sedus nicicând.

monica spunea...

Cristian draga , de buna seama ca sintem, toti reactionari pina -n maduva oaselor , mai ales prin comparatie cu progresistii astia . Cuvintul seducator mi-a tisnit nu pentru ca ar functiona la mine , ci pentru ca am vazut cum a pierdut dreapta aici 20% dupa ce a redus somajul cu cel putin 15 procente , a facut din Bayern landul cel mai bogat ,au fost cei mai eficienti cu masurile de poluare ....ei si? nemtii s-au plictisit de dreapta si vor sa incerce si altceva .Asta mie imi suna a seducere .E ca si la Obama :ca actiune politica trei ani in senat e zero , dar e altfel, e change .

Cristian SÎRB spunea...

Aşa, unge-mă pe suflet, Monica. That's music for my ears (years). :)

Chestia despre "seducător" nu era o critică la adresa ta, ţin să mă explic, chiar dacă nu e neapărat cazul, că doar înţelegi.

Ce ne spui despre Bavaria este scandalos. Înseamnă că am dreptate când spun că se votează cu nervii simpatici, cumva fashionable.

monica spunea...

Voteaza absolut visceral ! Si au si sloganul asta timpit : inima imi bate pe stinga . Degeaba le sugerezi sa incerce sa voteze cu creierul , ca brusc esti cinic .In fine, adevarul e ca diferentele efective intre masurile de dreapta si stinga sint mici , diferenta e intre discursuri.Si da asta e cuvintul fashionable : Adica , nu poti sa fii un retrograd , taran , catolic ; trebuie musai sa fii un progresist, industrializat ,reformat.Dupa mintea lor reformatii sint moderni si open minded , ca si cum nu ei ar fi dat dracului renasterea , si ordinele manastiresti care-au facut cultura europeana .

Cristian SÎRB spunea...

Ai uitat: familist. Familia este, fireşte, celula fascismului.

Auzi, dom'le, dar cum merg împreună egalitarismul cu emanciparea? Adică, ce emancipare e aia dacă eu mă emancipez ca să fiu egalul forţat al altuia? Eu când vreau să mă emancipez, frate, încerc să ajung mai sus decât vecinul! Dacă nu, nu mă mai emancipez, uite, na!

Da, şi arta e de sorginte burgheză, de aia noi trebe să zămislim cultura în stradă, acolo unde "tot omu'" are acces la ea. Uite, de exemplu, ce face Oprah e cultură. Ea grăieşte pe limba tuturor, alină suflete, împacă, şi-i ajută pe cei nevoiaşi. Plânge, la rigoare. Iisus e departe, Oprah e printre noi. Ea vorbeşte "empatic" despre neajutoraţi, la adăpostul milioanelor averii sale.

Sper că e clar că mai sus am fost sarcastic!

În fina, tradiţionala urare: free Willy!

monica spunea...

Da-i incolo , niste new-ageisti!

Cristian SÎRB spunea...

Bun final! Asa ca, Roiul e mort, traiasca Roiul!

catz spunea...

de fapt, cu referire la primele randuri, albul si negrul sunt _non-culori_, ceea ce duce cu gandul la o toleranta rasiala vadit mai pronuntata decat insemnarea de fata :)

Cristian SÎRB spunea...

Bine, textul este mai mult despre alegerile pomenite mai sus decât revenirea la subiectul "este albul o culoare?".
Paranteza este evident sarcastică. Se referă la convenţia respectivă de limbaj. Şi nu mă preocupă dacă specialiştii le numesc aşa. Când văd negrul unui păr frumos sau al unei perechi de pantaloni nu mă apuc ca boul să gândesc oare e culoare sau mi se pare.

Nu mi-e jenă dacă par intolerant rasial. Dar reţinerea faţă de Obama nu e rasială (nu m-aş fi obosit să scriu) decât pentru cei care-şi mănâncă vorbele înainte de a le rosti, doar de dragul de a fi corecţi politic.

E cineva care a reuşit să treacă, de dragul meu, de primele rînduri nefericite ale cântecului de osanale închinat lui Obamnam?

Cristian SÎRB spunea...

Dar, printre altele, merci Claudiu ca ai reusit sa aduci si o pata de non-culoare in discutie. :)

ancussa spunea...

Eram aproape sigură că in interiorul cabinelor de vot, rasismul va da pe dinafară, iar Yo-bama va pierde. Nu-l favorizam pe McCain, doar că alegerea lui Obama mi se părea cam şubredă, nu-i cred pe americani atât de dornici în a avea un preşedinte de culoare (alb-negru), cu tot cu pachetul de lacrimi included. Mi se părea mai sănătos să fi pierdut. Change has come to America! (to change it's dippers, probably!). Pentru mine sloganul ăsta sună mai mai mult cu un summer/ or winter pop hit. Un "moment istoric" a fost numit de toată presa din UK. A doua zi după alegeri, Daly Mail rezervă primele 18 pagini (!!)lui Obama şi familiei sale. Paginile astea pot pica greu la stomac.
Did you stay awake, Ancuta, to see if Obama is going to win the elections? I nearly cried this morning... îmi spune Mr. J.
No, I slept like a baby.

Detest atmosfera asta de "cine va fi noul câştigator Mega Star"

Dar ce ştiu io, poate Obama se va dovedi bun la "changing dippers".

Cristian SÎRB spunea...

Ha! comentariul tău ar putea rezista ca articol-tabletă. Fain.

Deci, mi-ai stricat seara (spuneam eu că nu Obama mă irită în asemenea măsură cât fanii lui isterizaţi) dezvaluindu-ne ce te-a întrebat Mr. J... Chiar aşa a fost sau glumeai? Hei, frate, a fost schimbat, în mod liber, preşedintele SUA, de ce naiba să plângi, muiere isterică ce eşti, Mr. J! Ok, e negru, dar dacă eşti un militant pentru egalitate rasială, ar fi bine să te abţii să faci un caz din asta. Doar pentru asta aţi luptat ani de zile. Ia-o ca pe o victorie firească, Mr J.

Come on, SUA nu a fost tocmai eliberată de sub niscai regim totalitar!! "Aparatul" rămâne pe loc, sistemul. De ce dracu să plângi? Io i-aş biciui pe ăştia care plâng când, într-un sistem solid democratic, se alternează preşedinţii. Ei sunt nevolnicii care sug bugetul, de regulă!

Obama, acest september, 11 al alegerilor americane, ha!

Ştie româneşte, Mr. J?

ancussa spunea...

Nu ştie. Da, chiar asta m-a întrebat. De ce crezi că mi s-a umplut paharul cu legerile din U.S.A.
De parcă ar fi ales Jizăs Craist! :)