marți, 5 august 2008

Ma recomand*

Intii Spaima, de Vladimir Makanin:

Îţi poţi imagina bătrîneţea?

Sigur că nu. E una din închipuirile de care fugim cît putem, îngropînd-o în zeflemea la adresa celor deja bătrîni, sau în compasiune, sau în glume optimiste, sau într-o căutare exasperată a tinereţii veşnice. În acelaşi timp, imaginarea bătrîneţii ne urmăreşte, exercitînd o fascinaţie egală cu disperarea cu care o evităm. În această zonă îşi înscrie Vladimir Makanin fascinanta Spaimă, o tragicomedie cu forţă şi vitalitate – aparent neobişnuite pentru o poveste care are în centru un bătrîn, iar ca decor iniţial un sat liniştit.(citeste in continuare)

Apoi, minunata calatorie a lui Michelle in Tara Oglinzilor, eh, nu-i chiar a oglinzilor, dar un inlocuitor bun. Cu reviste, cafele, carti. Carti! Imi intind rabdarea asa meticulos, incit as putea da lectii oamenilor innebuniti de cautarea calmului vesnic. Le inconjor, le amin, citesc cite putine pagini, ca sa prelungesc pofta, ma uit admirativ. Alunecari de cuvinte in mintea mea, filmate cu incetinitorul. Am evadat din fast read.

In sfirsit, o odisee a trenurilor (despre care voi scrie mai incolo). O foto cu Paul Auster tinerel, iti vine sa-i zici: baiete, ce-ai in minte? si sa il ciufulesti.
Cerbul imparatului sub o macara, cu coarne aurite, desigur. Ma bucur de aglomeratia cuminte a oamenilor si de Sanct Schiller (va urma)
_______
* adica dau un link saptaminal catre scrisul de pe bookblog; nu m-am gindit pina acum, pentru ca, vorba unei doamne, o oarecare dedublare e necesara atita timp cit nu atinge patologicul.era asa draguta cind a spus asta.

Un comentariu:

cristians. spunea...

Poate ar trebui şi un link în sens invers. Prestigiul pe care ţi l-ai câştigat (şi pe care nici măcar prezenţa mea aici nu-l poate acum ştirbi) te îndreptăţeşte.