marți, 19 august 2008

Gestul anului

Politica - locală sau mondială - nu se face cu sufletul, ştim. S-o fi hrănind ea din idealuri prea puţin rezonante cu firea încă primitivă a omului generic, dar realismul primează. Iar dacă nu e vorba de real politik, în cel mai rău caz, întâlnim genul de europenism jugănit: amestec de ideologii de sorginte stângistă (tot soiul de anti-uri), ignoranţă veselă, autosuficienţă, rătăciri într-o legislaţie inaplicabilă - care transformă capra în varză - şi interese electorale imediate.

Dar iată că se mai găsesc politicieni (nume la auzul cărora unii strâmbă din nas pentru că ar fi fascistoizi, neoconservatori, catolici fervenţi ori populişti) capabili de acte smintite pentru secolul XXI. Mă gândesc, de bună seamă, la gestul inadecvat pentru aceste vremi, simbolic până la dizolvare, dar atât de vibrant, aproape religios al preşedinţilor Poloniei şi celor trei state baltice de a se deplasa la Tbilisi pentru a se oferi drept inutil scut uman la doi paşi de tancurile brutelor postsovietice. Dar, trebuie să recunoaşteţi (ne-au comunicat-o şi trâmbiţaşii oficiali), nimic nu se compară cu tăcerea grea, dacică, a, până mai ieri, bătăiosului preşedinte Băsescu. Tace bine, nu găsiţi?

Cum bine remarca şi Sorin Ioniţă (printre puţinii comentatori pertinenţi şi mai puţin părtinitori de la EVZ), în tot acest timp, Europa "granzilor" oferea drept soluţii împăciuiri neconvingătoare, cu miros de Muenchen 1938. Sau de Yalta. Iar Italia purta grija proliferării "sentimentelor antiruseşti exagerate" (probabil, total nejustificate în opinia penalilor politicieni italieni). Merkel, pe aceeaşi cale, temătoare pentru temperatura curului germanic la iarnă.
Rusia nu se grăbeşte să se retragă - de ce ar face-o, constatând această fofilare indigestă, permisivă, ce are ceva din scălâmbăielile respingătoare ale unor travestiţi? Totuşi, Georgia nu este un stat terorist, iar prezenţa rusească nu este echivalentă cu prezenţa armatei SUA nicăieri în lume. Ruşii, în buna lor tradiţie, au agresat şi jefuit populaţia georgiană, au distrus intenţionat conducte de petrol ce traversează teritoriul gruzin, pentru a controla ei exportul în porturile ocupate. Ce are asta de-a face cu Osetia? Rusia şi-a conturat "orientarea": crearea unui continent propriu. Această ţară fără ideologie, fără perspective democratice arată tot mai clar că nu se revendică nici de la valorile Asiei, nicidecum de la cele europene! Nu poate stabili relaţii de "prietenie" cu vecinii decât ca faţadă pentru exploatarea sau dominaţia frustă ce va să vie. Nu are ce câştiguri să ofere în schimb, nu poate exporta nici un principiu pozitiv.

Sunt patru ţări într-o Europă întreagă care au ales calea demnităţii desuete, dar şi a riscului enorm: devin ţinte. Adică o cale a refuzului uitării. Cu liderii de la Kremlin, iertarea şi uitarea nu sunt obişnuite fapte creştineşti, ci începutul sau perpetuarea cruzimii.

7 comentarii:

Anonim spunea...

Un lucru rămâne clar, cine va mai provoca Rusia de acum înainte va primi un răspuns pe măsura.

Voi ăştia care vă plangeţi că Rusia nu e o ţară democratică nu aveţi decât să vă băgaţi în fund tratatul de la Lisabona.

/Radu

Cristian SÎRB spunea...

Doamne! Tre' să fie grav! Nu pot concepe că vreun individ trăitor în Europa zilelor noastre, normal, poate declara cu atâta neascunsă satisfacţie că Rusia va da de acum ripostă pe măsură oricui o provoacă. Oricum prin asta admiţi că Rusia e un organism brutal, golanul satului - cum am spus.

Eu propun să nu o mai provoace nimeni. Nici nu ştii cât de tare îmi doresc să fie lăsată în pace, până dispare naibii.

Tu ai citit măcar vag ce înseamnă Osetia şi Abhazia?

Şi ce tot îi dai cu Tratatul acela? Ţi-a furat ţie pita de pe masă? Ţi-a omorât vreun prieten? În schimb, la mine în familie, da, s-a suferit de pe urma ruşilor eliberatori.

Oricum, cu aşa replici din fund nu se poate purta un dialog. Regret! Şi sper că vezi şi tu asta, măcar acum, la recitire.

Cristian SÎRB spunea...

Vreau să spun: nu obişnuiesc să-mi înjur vizitatorii pe care îi am.

Cred că gestul polonezilor (care, apropos, se opun Tratatului de băgat în fund) şi al balticilor merită mai mult respect.

Eu unul chiar nu m-am apucat să scriu ca să vină unul ca tine (măcar să fi fost un coate-goale de pe www) să anuleze aşa, cu o formulă de forum de ziar românesc zeci de ani de istorie criminală sovietică, perpetuată acum în forma ei putinistă.

Nu înţeleg de ce nu vă înrolaţi în armata rusă, sau, mai palpitant,în gherilele abhaze. Ce staţi acolo?

Anonim spunea...

E chiar trist că s-a ajuns unde s-a ajuns, foarte aproape de un război mondial. Unde ai văzut tu satisfacţie în mesajul meu? Nu cred că sunt singurul care a ajuns la concluzia aceasta, Rusia nu mai e ca pe vremea lui "Ielţîn".

Eu doar te rog să gândeşti situaţia cu mintea şi nu cu sufletul(nu eşti singurul al cărui familie a avut de suferit din cauza ruşilor)

Legat de Lisboa, nu ai decât să te plângi în continuare de cât de antidemocratici îs ruşii, între timp îţi pregăteşte comisia europeană o democraţie adevărată.

Repet, te rog să vezi situaţia cu mintea şi nu cu sufletul.

PS: Sunt sigur că tu cunoşti foarte bine situaţia din Osetia şi Abhazia.

/Radu

Anonim spunea...

Era să uit, poţi dezactiva comentariile dacă te deranjează.

/Radu

Incze Klára spunea...

Daca ne resemnam cu cinism si renuntam fara impotrivire (macar la nivel ideologic), inseamna ca puterea fortei impuse cu arma este absoluta.
Radu, daca incetam sa ne mai ascultam sufletul putem muri de pe-acum, nici nu ne mai trebuie al treilea razboi mondial.

Cristian SÎRB spunea...

Cum să dezactivez? Tu aşa ai face? Eu mi-am precizat mulţumitor poziţia în textul de mai sus. Unde am admis ca politica nu e datoare sufletului...