Urcînd dealul în fiecare dimineaţă, mă întîlnesc cu personaje de poveste, cum e şi firesc:
-doi detectivi, după părerea mea la fel de detectivă, deoarece în diversele ţinute pe care le au un el şi o ea care coboară împreună, am intuit ceva camuflaj. După locul întîlnirii cu ei ştiu dacă am întîrziat sau nu.
- o fată înaltă şi senină ca în poveştile germane...nu-i ajung cu fruntea la piept.
- o figură spilcuit-alcoolizată
- două fete, una cu ochi roşii, una invizibilă
- o doamnă de la BCU, plină de bijuterii
- uneori, pe profesorul Stan (oricine are/cunoaşte cîte un profesor stan)
Cred că fără să ne cunoaştem, oftăm de uşurare, intersectîndu-ne în fiecare dimineaţă, că lumea nu s-a schimbat de ieri şi pînă azi.
4 comentarii:
Si cand vei pleca in concediu ? Le inlaturi sentimentul de siguranta :) ?
Şi pe-al meu :)
eu mai ca ma rup de curiozitate sa aflu cine sunt personajele anonime ce le vad in fiecare dimineata, dar asa si nu m-am hotarat sa ma apropii de vreo unul. Tu?
Oh, God...
Trimiteți un comentariu