Cotidianul recidivează cu articol catastrofic, apocaliptic, ecologomaniac - Omenirea intra in era foametei. Oare or fi comandate şi plătite cu bani graşi de la WWF sau ei chiar cred că ne prostesc şi ne bagă în panică scriind despre isprăvirea cucuruzului, nu mai avem decât 12 săptămâni!, de parcă ei ştiu ce am eu sau ce are vecinul în hambar!? Dar, deh, trebuie să-şi justifice cumva considerabilele subsidii smulse din contribuţiile pline de speranţă ale tuturor statelor lumii. Ce farsă babană şi costisitoare şi chestia asta cu înfometarea mediatizată a omenirii întregi! Câţi bani se vîră în studii de acest profil, neurmate în veci de acţiuni concrete!
"Paralel, rezervele de cereale se imputineaza pe zi ce trece si au ajuns intr-o stare critica. Statisticile FAO arata ca rezervele de griu au scazut anul acesta cu 11 procente, ajungind la cel mai mic nivel din 1980 pina acum. Rezervele ar putea acoperi consumul mondial vreme de 12 saptamini, fata de cele 18 pe care le-ar fi acoperit hrana pusa deoparte in perioada 2000-2005."
Citind aşa ceva, nu vi se face deodată foame? Nu vă vine subit să alergaţi în şpaiţ să vedeţi dacă mai sunt acolo borcanele cu dulceaţă? Remarcaţi mai sus, şi o să remarcaţi asta şi-n articol, generalizarea, sau evitarea pe cât posibil a menţionării regiunilor unde această penurie este incontestabilă. Articolul este ilustrat, cum altfel, cu fotografii de copii africani. Doar nu o să plaseze poza unui neamţ cu fălci puternice şi păr blond. Printre cauzele "identificate" de FAO, organizaţia care a făcut "analiza", se numără la loc de frunte foarte la moda încălzire globală - acum explicaţia universală pentru toate năpastele care lovesc omenirea.
"Potrivit FAO, lumea mai are porumb pus deoparte pentru numai 8 saptamini. In plus, preturile la griu si ulei de floarea-soarelui au explodat - 130 de dolari pe tona de griu, dublu fata de anul trecut. La bursa alimentelor, griul american a atins un record echivalent cu situatia in care petrolul ar fi 100 de dolari barilul." Dar ştii că ăştia scrie adânc!
Între timp, Al Gore a fost încununat cu Nobelul pentru pace. Oare cum se evaluează potenţialii candidaţi pentru acest premiu? Ştiu că pentru Nobelul literar contează în primul rând militantismul lor de stânga, aşa am avut noroc să vedem şi un Marquez înnobelat, că altfel...Dar pentru pace? Că Al Gore nu a convins deloc în calitate de vice-preşedinte, deci atunci când a deținut oarecare putere executivă. Şi acum, că a devenit conferenţiar şi seamănă tot mai mult cu un Lenin al ecologismului ideologic, pac!, ia Nobelul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu