Pornind de la lectura „Caietelor...” lui Liiceanu - starea aceea umorală specifică duminicii, pe care ne-am obișnuit s-o numim plictis, este, de fapt, o groază mută, e împietrirea - soață bună a groazei de ziua de luni. E o stare de doliu pentru sfârșitul sfârșitului de săptămână, zilele libere, și reamintirea obligației de a munci ca să ne câștigăm pâinea. Niciodată nu-s mai conștient ca duminica de infecta trebuință de a munci for a living.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu