 |
| by Gael Martin (Flickr) |
De ce să citesc, sunt întrebat, contra cronometru, de ce să practic
lectura statistică? De ce m-aș tortura singur, impunându-mi, ca-ntr-o
corporație părăsită de Dumnezeu, norme! Iar eu ascultam doar muzica
întrebătoare a glasului ei și gândeam aiurea: e atâta bucurie în
alunecarea vie a unei sprâncene înspre tâmplă, cum ar putea fi egalată
de-o trăsătură de condei literar? Doi ochi cu desen iute, înşelător, de migdale, ochi pisicești,
zugrăviți doar cu negru, şi stuful de gene. Mai intens zugrăviţi lunea, și mai intens cu puțin înainte de „acea perioadă a lunii”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu