sâmbătă, 8 mai 2010

Aşa

Am trăit zile ciudate, simt că lucrurile se petrec în lipsa mea foarte bine - de exemplu, aproape în casa mea a apărut un circ zgomotos. Însă eu una sunt ocupată să citesc rînduri de genul:

„Îţi voi părea des sentimental. Dar şi tu eşti aşa. Toţi nordicii sunt sentimentali. Nu e un păcat. Poate o exagerare a unui lucru pe care nu-l ştiu cei din jur: generozitatea inimii.”

„Acum că am ratat gloria de a muri tînăr trebuie să caut altă şansă mai fericită ca viaţa mea să nu se scurgă în gol. Şi am găsit. Voi fi ocrotitorul cartofilor roz, aum cînd spre durerea noastră se plantează atît de puţini cartofi roz, le voi face binemeritată reclamă căci trebuie să recunoaştem calităţile cartofilor roz sunt infinit superioare calităţilor cartofilor albi...”

„Dar simt evoluţia gustului oamenilor la acest sfîrşit de veac. Lumea se cam plictiseşte cam de tot ce era MINUNAT, statornicit de sute de ani.”
(din volumul de corespondenţă FRIG, ed. Conta)

Prin urmare, cred că aş mai putea absenta un pic.

4 comentarii:

cristians. spunea...

Lucrurile nesemnificative se petrec în lipsa ta foarte bine, așa cred. Alte lucruri, care depind de tine, fii sigură că stau amorțite, nu le-o fi înștiințat nimeni că a venit primăvara.:)

delaskela spunea...

„Acum că am ratat gloria de a muri tînăr trebuie să caut altă şansă mai fericită ca viaţa mea să nu se scurgă în gol.'' ...da, frumos si trist...

Hiacint spunea...

Da, a venit primăvara :)
@delaskela: cred că rar ne gîndim, dar de fapt dilema vieţii omeneşti cam asta ar fi.

cristians. spunea...

Plictisul de statornicie - minunată zădărnicie!:) Nu e, oare, orice revoluţie doar un scurt răgaz dintre două statornicii de felul ăsta?