Din fericire, toate vîrstele noastre stau în noi şi scot nasul cînd şi cînd spre realitate (uneori ca să ne facă de rîs, alteori să ne salveze).
6 comentarii:
anca giura
spunea...
Ador aroganţa justificată, iar tu o deţii aici şi acum...Superb panseu, doamnă. Femeile la 30+ ştiu de ce şi se bucură de avantajele duale ale vârstei. De n-ar mai trece vârsta asta perfectă.
Mda, regresia poate fi şi bună, nu numai patologică, precum cred mulţi. De pildă, aşa se explică faptul că unii oameni se pot bucura de joc, de cărţi, de teatru la o vârstă mai înaintată, iar alţii nu. Ceilalţi au omorât copiii din ei. Eu las vârsta psihologică pe care simt că o am să scoată nasul cu aroganţă, chiar dacă nu ezită să mă facă de râs. Asta, în ochii îmbătrâniţi ai celorlalţi. Uneori, Carmen cea visătoare şi inocentă, căreia nu-i dai mai mult de 13 ani, reuşeşte să mă scape din ghearele depresiei. (comentariu cathartic, îmi cer scuze Mihaela)
Nu e nevoie de scuze, mi-a făcut plăcere să citesc comentariul tău. Ca să glumesc, dorinţa mea pe frigul ăsta ar fi să regresez spre căciula care se lega sub bărbie, cred că oricine a avut din aia, sau de aia de marţian, nu o puteam suporta. Dar ce bună ar fi acum!
6 comentarii:
Ador aroganţa justificată, iar tu o deţii aici şi acum...Superb panseu, doamnă. Femeile la 30+ ştiu de ce şi se bucură de avantajele duale ale vârstei. De n-ar mai trece vârsta asta perfectă.
Subscriu. Atât aforismului gazdei cât și spuselor Ancăi.
Mda, regresia poate fi şi bună, nu numai patologică, precum cred mulţi. De pildă, aşa se explică faptul că unii oameni se pot bucura de joc, de cărţi, de teatru la o vârstă mai înaintată, iar alţii nu. Ceilalţi au omorât copiii din ei. Eu las vârsta psihologică pe care simt că o am să scoată nasul cu aroganţă, chiar dacă nu ezită să mă facă de râs. Asta, în ochii îmbătrâniţi ai celorlalţi. Uneori, Carmen cea visătoare şi inocentă, căreia nu-i dai mai mult de 13 ani, reuşeşte să mă scape din ghearele depresiei.
(comentariu cathartic, îmi cer scuze Mihaela)
Nu e nevoie de scuze, mi-a făcut plăcere să citesc comentariul tău. Ca să glumesc, dorinţa mea pe frigul ăsta ar fi să regresez spre căciula care se lega sub bărbie, cred că oricine a avut din aia, sau de aia de marţian, nu o puteam suporta. Dar ce bună ar fi acum!
o idee similara se regaseste in proust... (ma rog, prima 1/2)
comme quoi, les grands esprits etc ;)
Eh, asa un compliment cine nu-si doreste. :)
Trimiteți un comentariu