marți, 5 ianuarie 2010

Neopuritanismul sexual literar

Un minunat eseu citim în NYT despre fâțele literare neopuritane, aceste creaturi asexuate, sterile ca niște litere care încă n-au văzut cuvântul, doldora de tabu-uri post-victoriene, altfel - ființe cibernetizate, în genere atee, dar cu comportament de ”cruciați”, mereu gata să-i aducă înaintea ”tribunalelor feministe ale poporului” pe romancierii nord-americani prea slobozi la condei, din cale afară de expliciți în descrierea scenelor de sex din proza lor (unele adevărate și ”omologate” capodopere, canoane eterne), iar atunci când autorii nu mai pot fi trași la răspundere, să pună să le fie, nu-i așa, cenzurate, interzise, arse cărțile for the ways in which their sex scenes demeaned, insulted or oppressed women. (râsete homerice din culise)

Cum spuneam mai sus, drept e, cu unii dintre cei aprig înfierați pentru quasi-pornografia textelor lor le va fi cam greu, actualmente, indignatelor fâțe: J. Updike, S. Bellow, N. Mailer nu mai sunt printre noi (well, printre noi, românii, unii chiar că nu au fost niciodată, decât prin intermediul precarelor și haoticelor traduceri). P. Roth, însă, e al naibii de viu și stânjenitor în continuare, campion al viziunii distructive asupra iubirii trupești! Și el se află pe listă. Ca o parantezistă curiozitate: mulți evrei pe acolo (vezi și sarcasticul grafic din foto, preluare din NYT).

Conform eseistei Katie Roiphe - The Naked and the Conflicted, paradoxal, mulți dintre ”moștenitorii” nemuritorilor scandalagii (câteva dintre faimoasele nume, mai sus), adică scriitorii tineri de azi, preferă o abordare precaută a sexului în paginile lor. Precaut fiind un cuvânt cuminte, pentru că la modă e, se zice, întreținerea ambivalenței, a ipocriziei de nouă factură (ceea ce ne face aproape să credem că ”revoluționarii” amorului descătușat au umblat goi degeaba la Woodstock), a menajării rănilor feministe, cu grijă scormonite - ca să nu se vindece în veci - de militanții vigilenți ai acestui curent aberant.

Un pic off topic, apropo de ”generația de mâine”: ah, de câte ori am deplâns împreună cu prietenii mei faptul că numeroși (nu toți!) tineridinziuadeazi nu intrigă atât prin nesimțire inovativă, cum ar fi de așteptat, cât prin înregimentare bovină, neprotestatară și necritică, și un soi de fatalism tolerant, ce tinde să-l depășească până și pe cel al înaintașilor lor, care au înghițit, cu minime accese de revoltă, peste 40 de ani de comunism atroce! Hm, frază valabilă, deopotrivă, pentru occidentali și pentru estici (citește români). Totul, finalmente, ambalat în acest delusional optimism (People revel in the notion that thinking positively will produce a life of ease and plenty), în opinia mea, germinând în mediul propice al dependenței de internet.

Citiți în NYT. Va fi o lectură tonic-iritantă; cuminte și incitantă în același timp, nu ca tărăboiul făcut de mine mai sus înadins pentru a vă scormoni și a vă ”convinge” să parcurgeți eseul d-nei Roiphe. Eu țin cu ”bătrânii”. Cu ”impudicii”.

”These days the revolutionary attitude may be to stop dwelling on the drearier aspects of our more explicit literature. In contrast to their cautious, entangled, ambivalent, endlessly ironic heirs, there is something almost romantic in the old guard’s view of sex: it has a mystery and a power, at least. It makes things happen.

Why don’t we look at these older writers, who want to defeat death with sex, with the same fondness as we do the inventors of the first, failed airplanes, who stood on the tarmac with their unwieldy, impossible machines, and looked up at the sky?

30 de comentarii:

Anonim spunea...

Updike, S. Bellow, N. Mailer nu mai sunt printre noi (well, printre noi, românii, chiar că nu au fost niciodată, decât prin intermediul precarelor și haoticelor traduceri).

imi pare ca saul bellow a poposit si la noi,pe la sfarsitul anilor 70,insotind-o pe sotia sa de atunci,alexandra bagdasar(fiica a unei ministru al sanatatii roman).socat,terifiat, de ce a vazut in romania acelor timpuri-de fapt se pare ca vizita a avut loc la putin timp dupa cutremurul din 1977, a scris romanul iarna patriarhului.
si pentru ca v-ati referit si la traduceri,mie traducerea excelenta a antoanetei ralian pt humboldt's gift mi-a placut foarte.
scuze,ca poate am fost in afara subiectului din titlu.

Cristian SÎRB spunea...

Bine primită rectificarea: dl Bellow trecu prin România. Cu efectele amintite de dv, bune și rele, dar..., bine că trecu.

Nu voi pune la îndoială vreodată o traducere de-a d-nei Ralian! De fapt, nu mă refeream atât la calitatea traducerilor cât mai curând la puținătatea lor. Deh, în funcție de banii alocați de edituri și de limpezimea creierelor celor care decid acolo linia editorială.

Așa avem, de pildă, plăcerea să citim cele mai recente cărți ale lui P. Roth, câtă vreme, din perioada timpurie a creației sale, mai sunt încă lucrări de tradus...

capricornk13 spunea...

Cred ca romanul lui Bellow sw numeste "Iarna decanului", anonim a facut o incantatoare combinatie cu Marquez :)
Si eu sunt tot de partea ta, nu-mi plac mimozele corecte politic si fara cojones! :D

Cristian SÎRB spunea...

Mmm, capricorniko, îți dai dumneata seama la ce te expui afirmând așa ceva, hm? Dar nu-mi pot stăpâni și un zâmbet de încântare.

Eu n-am citit de Bellow decât Ravelstein, iar Iarna decanului o dețin, dar nu am frecventat-o încă...Nu am băgat de seamă actul ratat al anonimului preopinent. Se mai întâmplă.

capricornk13 spunea...

ei, la ce ma expun?:D nu ti se pare normal ca unei femei sa-i placa tipii cu "cojones"?:))
si tipele for that matter:)
a nu se confunda cu mitocanii, though...

Cristian SÎRB spunea...

Ba, MIE îmi pare normal. Însă, atenţie la mitocănie! Definiţia ei este prea laxă. Mulţi încadrează acolo trăsături şi gesturi în funcţie de sensibilităţi.

În rest, glumeam. Văd că şi dumneata. :)

capricornk13 spunea...

pai da, mai si glumim, ca de!
da, posibil sa fie extins artificial domeniul mitocaniei, dar pentru mine e intotdeauna foarte clar cine e mitocan si cine nu

monica spunea...

Cu toate ca nu sint foarte sigura pe aprecierea mea(deh, l-am citit cu multi ani in urma) cel mai bun roman al lui Bellow e Darul lui Humboldt. Klara ar zice ca e Henderson , probabil. Nervii mei tineri au fost atit de impresionati, incit a fost prima carte pe care am furat-o.Pe vremea aia chiar aveam cojones.

Cristian SÎRB spunea...

Uite și mitocănia așteptată: din clubul nostru mai lipsește Năstase, cu numărătoarea! :)

capricornk13 spunea...

:) mon cher, asta e chiar un spirit!

als spunea...

f interesant cum, in lba romana, 'mitocan' e doar masculin. rar am auzit vorbindu-se de 'mitocance'; or, numai eu cunosc vreo 3-4-15, unele kiar incaltate - desi ameninta k vor folosi bocancii pt a-i lipi de fatza unor barbati care tell it like it is...

iar unele au si bloguri, si comenteaza (naive? inconstiente? ipocrite?) vestejind aprig 'mitocania'... ;P

Cristian SÎRB spunea...

Eu niciodată nu am înfierat mitocănia (cu excepția ăleia a locatarului de la Cotroceni, și în acel caz, influențat de bunul O.Paler).

În primul rând pentru că, fiind un provincial, pe deasupra ardelean!, nu mi-e prea clar înțelesul termenului. La noi nu se folosește deloc! Apoi, la rându-mi, am fost deseori numit astfel, ceea ce îmi dă de gândit că poate e un titlu de noblețe specific Sudului și nu știu eu... :)

als spunea...

'spirit de noblete specific sudului', haha, asta e tare - touche, monsieur le transylvain! :)

mitocanul este cel care nu cunoaste regulile de buna-purtare din societate & se poarta in consecinta - ba kiar, cu o anume ostentatie

dar atentie!
eu fac distinctie intre mitocania (= tzopenia) autentica - aia care se vede, la unii 'intelectuali', atunci cind 'lasa garda jos', cind - in urma unei altercatii - isi 'ies din pepeni' si se exprima, fara sa vrea, k... la cules de pepeni - si aia 'facuta', produsa la rece, premeditat, atunci cind consideri k un mitocan tbuie tratat fix k un mitocan - pe limba lui cu tot.
deci diferenta intre mitocanul autentic & ala facut este k primul isi da in petic la nervi, atunci cind pojghitza de bune maniere se cojeshte k oja, in timp ce al doilea TOCMAI intr-o asemenea situatie este domn - pt k acesta e fondul sau profund -, rezervindu-si placerea (putintel perversa) de a juca rolul mitocanului la rece ;P

este ceea ce eu fac, cu voluptate, de cite ori mi se ofera prilejul - or prilejul, romania fiind plina de mitocani, se ofera f des ;P

capricornk13 spunea...

@c.sirb: si cine te-a "infierat"? ladies or gentlemen? :)
cool "titlu de noblete al Sudului"... mi-a placut mult asta!

Cristian SÎRB spunea...

@ALȘ: mi-e mult mai clară acum ”accepțiunea” termenului, mulțumesc pentru inteligibila demonstrație (nu mă prefăcusem, chiar nu știam pe de-a-ntregul cum devine treaba cu mitocanul, iar DEX nu mă satisfăcu). :)

@Capricornk: fu o Lady blogosferică și mai fu un G-man, tot așa. Pe ei îi țin minte. Ce e straniu acum, rememorând, cei doi se aseamănă izbitor întru apucăturile pseudoaristocratice mateiucaragialești...Hehe.

als spunea...

draga cristian sirb,
dar sa nu stii, oare, k duduia care - mai nou - iti scrie pe blog este o fanatica aparatoare (cu pieptu-i de marama) a defunctei luciata?!
mira-m-as...

sigur, nu mi-as permite sa impun altora codul MEU de onoare; dar mnu pot sa nu remarc, totodata, k modul lax in care o accepti - k si cum nici usturoi n-a mincat - e destul de 'sudic'-dunarean ;P

Cristian SÎRB spunea...

Nu prea sună a ALŞ cele de mai sus.

Oricum, o să răspund şi la asta (nu e prima oară): eu am făcut cunoştinţă, din fericire, cu capricornk13 la ea pe blog, trimis acolo de o recomandare citită pe bookblog.ro. Scrisese o recenzie foarte inspirată la o carte proaspăt citită şi de mine, la acea vreme, "Moarte pe credit"!

Nu o ştiu de pe blogul "teroristei literare", nici nu eram la curent că-l frecventase (anyway, nu era suficient pentru a o respinge, pentru că jumătate din bsferă fusese în limbă după teroristă!).

Conflicte directe nu am avut (abia ăsta ar fi fost un motiv!), iar mai nou, a ştiut să evite cu eleganţă opiniile mele tranşant defavorabile fostei luciat.

Şi nu în cele din urmă: capricornk NU este luciat!

Mă bucur, aşa am putut să o vizitez fără piedici preconcepute.

als spunea...

ei bine, inseamna k nu ma cunoasteti!
cum am mai spus kiar aici, TOTI cei care au fost 'in limba' dupa luciata sint pe lista mea neagra... eu nu uit/iert niciodata, iar timpul curge impotriva lor ;P

a bon entendeur, salut

ps duduia asta nu e in stare nici sa potriveasca cuvintele cu sensurile lor reale, darmite sa scrie ceva 'f inspirat'!

capricornk13 spunea...

@c.sirb: multumesc, Cristian

Cristian SÎRB spunea...

OK, dar nu trebuie (re)acţionaţi ca şi cum asta m-ar molipsi şi pe mine sau, mai grav, m-ar pângări.

Nu vă interesează că opinia mea faţă de fosta luciat coincide cu a dv?

Pe acest blog nu veţi citi niciodată articole de osanale la adresa ei (decât, poate, la comentarii, nu o să le cenzurez!). Motive:
1) Pentru că nici eu, nici companioana nu împărtăşim ideea de osanale în primul rând, apoi nu ne-a dat pe spate niciodată "stilul" suspomenitei.
2) Pentru că, blogosferic, nu mai există persoana respectivă.
3) "Războiul" meu cu "tero" a fost de scurtă durată. Am scris ceva în zeflemea despre domnia sa, în perioada în care bsfera era cu limba scoasă la magnificele-i recenzii. Luciat a venit aici, indignată, s-a adresat mai mult companioanei, crezând că o poate "sensibiliza", reamintindu-i cât de mult o apreciase, blabla. Companioana i-a dat un răspuns sec, ferm, demn, iar "tero" dusă a fost. Cam atât!

Ah, mai voiam să adaug ceva offtopic, ceva ce pentru unii ar putea semăna a temenele: este foarte sterilă presa de opinie fără dv! Aţi văzut ce a scris Marius Chivu despre luciat!?

als spunea...

marius chivu?! prietenul meu marius chivu?! unde??

pd alta parte, si celalalt 'mc', veki prieten al meu (= cartarescu), are o parere buna dspr luciat, asa k nu m-ar surprinde... doar k m-ar (din nou) intrista :(

ps da, stiu k am avut aceeasi opinie dspr terorista, numai k eu extind acea opinie si asupra celor care au frecventat-o & i-au ridicat osanale... asa e corect & logic, in fond cine se aseamana se aduna, nu?

Cristian SÎRB spunea...

Nu mai citiţi Dilema v? Nu ştiu exact numărul. Luaţi la rând ultimele trei din dec 2009 - rubrica dumnealui. A trecut-o la "evenimente" notabile. Sau, pesemne, mă înşel eu din nou, cum îmi atrăgea atenţia cineva, pe blog...

als spunea...

ah, bun, 'eveniment notabil'... e k si cum ar fi spus 'si-a incetat activitatea revista 'idei in dialog' (= lucru intr-adevar trist!)
credeam k o lauda, ceea ce m-ar fi suparat

ps sincer, nu prea mai citesc ziarele/revistele din ro... mi-am luat proust-ul complet (en francais bien-sur, 2400 pag), din care mai am 800 ;)

Cristian SÎRB spunea...

A amintit şi despre ID! Trist, aşa e. Dar "evenimentul" luciat îşi închide blogul este mai mult unul social, monden, decât cultural, dacă vreţi.

Doamne, bine că aţi adus vorba. Eu mă aflu la vol al doilea, "La umbra fetelor..." şi, deşi nu am o franceză de înalt nivel mă declar exasperat de felul cum e tradusă cartea în lb română (de Cioculescu): cu virgule puse alandala, expresii perimate, topica folosită ca şi când ar fi tradusă mecanic, topică franţuzească, adică (cred că e singura tentativă, deci trebuie să ne "consolăm" cu ea!), nici strop de adaptare! ETC!

Mai bine aş citi-o şi eu în fr, cu gândul optimist că, în cele din urmă, muzicalitatea frazelor originale îmi va deschide înţelegerea şi voi apela mai rar la dicţionar (lucru nu prea plăcut, fragmentează, deh, dar obligatoriu dacă vrei să nu crezi tâmpenii)...

als spunea...

da, se pare k versiunea radu cioculescu e problematica...
sint convins insa k irina mavrodin a facut o treaba buna - desi, evident, nimic nu se compara cu savoarea originalului ;)

Dan Patrascu spunea...

Propuneti o discutie extrem de interesanta. Am parcurs si materialul din NYT de la care v-ati pornit prelegerea.

Din pacate nu sunt de acord cu calificarile pe care le folositi la adresa celor care nu "gusta" descrierile sexuale explicite din literatura, fie ele si capodopere.

Nu cred ca e vorba de neopuritanism sau alte cele ci de sensibilitati diferite. Nu inteleg de ce toata lumea ar trebui sa guste astfel de scene sexuale, pentru ca, observ, ca pe cei care nu le gusta ii considerati neopuritani sau, oricum, indivizi dintr-o alta lume.

In spatele acestor aspecte se afla, insa, o problema de fond: bagatelizarea si desacralizarea actului sexual in sine. Dar discutia pe aceasta tema este extrem de vasta.

Numai bine

als spunea...

pai, dvs considerati k cei care le gusta 'bagatelizeaza si desacralizeaza actul sexual in sine'... deci exista echilibru! ;P

Cristian SÎRB spunea...

Nu știu cine a avut pretenția, în ultima mie de ani, că sexul ar fi sacru...

Nu atât ”cei care nu gustă” mă irită (autoprotecția lor se asigură prin ocolirea autorilor ”deochiați”), ci aceia (acelea) care ar fi în stare să mute viziunea asta laxă (batjocoritoare, șovină, antifeministă, etc) asupra sexului, demonstrată cu talent de atâția autori, la ”trebunal”!

als spunea...

f bine zis, subscriu!

ps last time i checked, eu stiam k iubirea (dragostea, etc) e sacra, nu sexu! (?)
dar deh, poate a 'progresat' si biserica, nu? ;))

Cristian SÎRB spunea...

Îhîm, s-a "degresat" şi biserica. :))