sâmbătă, 19 aprilie 2008

Amestecate

Mîine e primul schimb de cărţi din Arad. Mă gîndesc că poate o să ajung şi eu la una din ediţiile viitoare, să văd cum e la alţii. Pînă atunci... succes!

Am ascultat azi fragmente din Jelinek şi Grass (din cauza asta) Locul cam înghesuit şi muzica pe viu, frumos. Îmi place să ascult cum alţii însufleţesc cuvinte, dar de data asta nu a fost de ajuns. Lipsea senzaţia aceea de ştim de ce suntem aici. Aş vrea să învăţ şi eu să fac flori din hîrtie, cu ideea asta am plecat.

De fapt, mă gîndesc cu ce pleacă oamenii cînd ies pe uşă după o întîmplare care i-a adus împreună. N-ajung nicicum la răspunsuri.

3 comentarii:

cristians. spunea...

Eu am altă părere: câtă vreme nu s-au ascultat manele, ci Grass şi Jelinek, nu mai prea contează să ai un public profesionist, "care ştie unde şi de ce se află". Nu eraţi acolo nişte studenţi cuminţi şi ascultători, stând cu mâinile la spate.

Mai degrabă mi-aş dori un public virgin, mustind de curiozitate, chiar la marginea "avizării", decât din ăia "las' că ştim noi ce e cu toate astea, dar, oricum, venim ca să facem act de prezenţă".

Hiacint spunea...

Nu am scris prea clar, nu la specializare m-am referit: ci la ideea de comunicare, dar vezi tu, asta sună sloganizant deja. Mie contextul nu mi-a transmis nimic, a fost ceva ca să fie. Mi-ar fi plăcut discuţii după lecturi, aş fi tăiat spoilerele din prezentarea cărţilor, mai multe...nu zic că a fost rău, zic că altele au fost aşteptările mele.

cristians. spunea...

Înţeleg. Înţeleg şi că aşteptările trebuie să fie mereu mari. E drept să fie aşa.