ding-dong, the witch is dead

De vreo oră mă uit pe geam cum ninge, din poziţia privilegiată a celui care stă la căldură în cămaşă western. Pe de-o parte e un soare de poţi face plajă, dacă îţi iei fular, desigur, pe de alta, spre bucuria mea, s-a depus un start frumuşel de zăpadă peste iarba îngălbenită şi înecată în pungi şi hîrtii. Asta îmi aduce aminte de ziua minunată şi plictisitoare de ieri, tot cu soare straniu, cînd mi-a venit poftă să ies la plimbare, ştiţi, cum fac toţi oamenii după ce au stat în casă şi au dormit&petrecut& primit musafiri. Fulgii de acum sunt nimic pe lîngă ce furtună şi ce vijelie a fost ieri, cu blocuri înghiţite de nori şi promeneuri udaţi pînă la blugi, şosete şi cămaşă. În concordanţă cu pălăriile, umbrelele şi hainele zburătoare, mi-am bătut recordul de zăcut în faţa teveului şi bine am făcut:

Delicioasă, minunată, verzuie şi răutăcioasă vrăjitoare rea din vest cu
Dorothy cea roşie-n obraji
Omule de tinichea plîngăcios
Leule cu cearcăne
Munchkins plus
vrăjitoare bună cu accent caraghios,
vai, ce dor mi-a fost de voi!