Fața la bucă = Facebook

Discutam, grav, cu un prieten recent, despre modul lipicios în care unii, ceilalți, tot mai mulți, rămân atașați de ecranul mobilului, frecând degeaba facebookul, privind fotografii cu farfurii pline, copii bucălați și citate aproximative, „profunde”, redactate agramat, cu fonturi kitschioase, atribuite unor autori celebri, pe care nu i-au citit & și nu-i vor citi niciodată.

Această specie pe cale de apariție și multiplicare freacă ecranul, invadând cu voia gazdei, spațiul (altădată) intim al celuilalt, trimițându-și (ca scuză?) mintea aiurea, în repaos, în starea aia de prostire transgresivă pe care unii semeni de-ai lor, de modă mai veche, și-o induc vizitând site-uri porno, violând babe sau dormind beți în cimitire.

Facebookul, ca să parafrazez o vorbă de duh celebră, îi lasă pe cei inteligenți așa cum i-a găsit (plus un anumit grad de adicție la frecare, aș adăuga), iar pe cei proști, pe lângă că-i face și mai proști decât erau, le inoculează și sentimentul stupefiant că mai informați de atât n-au fost de când i-a fătat mama lor... E genul acela de prostie pionierească: te ispitește să împărtășești imediat cu aproapele aflat la îndemână tot ceea ce ai „descoperit”! E cam așa cum se întâmpla cu acele powerpoint-uri melodioase pe care le circulau până la exasperare, în corporații, toate antropo-vacile care s-au trezit pentru prima oară în viața lor înaintea unui computer.

T.S. 1989

"O țară (China n.m.) în care YouTube, Face­book, Twitter, GMail sunt interzise și pes­te 300 de mii de cenzori „curăță“ nonstop pos­tă­rile celor care folosesc Internetul în in­te­riorul țării. Un exemplu de dată re­cen­tă este alergia Beijingului față tricourile și gențile inscripționate „T.S. 1989“, pe care Tay­lor Swift, o solistă foarte la modă în acest moment, intenționează să le lanseze în China cu prilejul turneului de concerte pe care urmează să îl întreprindă în cu­rând. Sunt inițialele numelui ei și anul naș­te­rii, 1989. Însă Beijingul vede aici o tri­mi­te­re la masacrul din 4 iunie 1989 din Piața Tianan­men. Atât de mari sunt sen­si­bi­li­tă­ți­le autorităților față de astfel de mesaje „sub­ver­sive“, încât au interzis chiar și com­binațiile de numere 6,4 și 89 pe pos­tă­rile din rețelele sociale, după cum re­la­tea­ză The Guardian." (Revista 22/28 iulie 2015)

FT despre MT :)

"As Margaret Thatcher foresaw, the problem with socialism is that you eventually run out of other people's money."

(Lars Feld, FT, 16 iulie 2015)

Dinozaurar

Nu mulți știu, și cui i-ar păsa, de altfel, că eu sunt un dinozaur. De ce? Pentru că, de exemplu, „am făcut” armata. Da, am apucat-o. Un an întreg, nu studențește. Cu toate că am încercat din răsputeri să o fentez.

N-aveți teamă, nu va urma o anecdotă sălcie din timpul „satisfacerii”. Nu sunt nici mândru că eu „am făcut-o” și voi nu. Aș ieși învins dacă aș arăta acum mândrie. Prost e cel ce nu a reușit să-i scape.

Cât timp îmi sunt respectate libertatea și inițiativa, prea puțin m-ar preocupa în ce țară trăiesc. N-aș lupta decât să-mi salvez familia și cărțile. Laptopul, telefonul și încărcătoarele. Și neapărat jurnalele! Le-aș încărca pe toate astea într-un camion și aș părăsi locul.

Armata nu m-a făcut bărbat. Nu face pe nimeni! Nu poți deveni cu adevărat bărbat într-un mediu artificial. Te poți inhiba pe viață, poți colapsa psihic, te poți înrăi degeaba într-un mediu populat cu cretini și mistreți. Nu cred că ritualurile de inițiere - dansul ploii, ascunderea în peșteri și revenirea în lume după o lună de post - inițiază.

China fâs

“The stock market is connected to the real economy,” says Fraser Howie, a longtime Asia banker and co-author of “Red Capitalism: The Fragile Financial Foundation of China’s Extraordinary Rise.” “When you see such violent moves, you don’t know what kinds of ripples are going to come down.” (NYT)

Tsifraș

Un parlamentar grec, citat de Financial Times, despre Alexis Tsipras:

"He is charming, good looking and has a sound grasp of powerful messages. But he has no idea of what he is doing."

Este și opinia FT, dar și a mea (oricum, dintotdeauna puternic tentat să resping tot ce vine de la stânga politicii).

În sărăcia sa de idei aplicabile, extrema stângă elenă încearcă să compenseze indiscutabilele erori ale dreptei tribale cu propriile utopii iresponsabile. Cu lozinci și nu cu soluții. 

Rareori, în afară de lozinci revanșarde, comuniștii de cafenea au fost capabili să rezolve, altfel decât prin teroare, nevoile poporului. Priceperea lor maximă e aceea de a rezolva nevoile prin a le interzice. Iar responsabilitatea propriilor acte o expediază, decretând dictatura proletară. 

Futemos

Acum și fururea și-n grecii grecilor, amân!

Ca mâine mă duc la bancă să iau un împrumut pe care să nu-l mai rambursez, zbierând sus și tare, după ce banii s-or fi pulverizat, că am fost tras pe sfoară, ispitit și păcălit fiind - să semnez contractul cu banca - de oculta iudeo-masonică și de fiara capitalist-finanțistă. 

Unidos, Futemos! Porcupine Wall Street!

Celani - Iluzia iubirii*

"Compulsia la repetiție îi permite adultului să trăiască într-o lume emoțională identică celei în care a crescut."

         *David P. Celani - Iluzia iubirii. De ce se întoarce femeia maltratată la agresorul său 

Clipoceli

C.S./Bontida, iunie 2015

This Goes to Liam

My name is Jeg. Jeguăr

GHIŢĂ SEBASTIAN – Bă,  zi ce vrei tu să-ţi cânte! Ce vrei tu. Suntem cu Fane, cu Mariana (n.n. – muzicieni), cântă ce vrei tu acum! Deci, zi. Gândeşte-te la o melodie, care vrei tu. 

DAN BESCIU – Marea albastră.

GHIŢĂ SEBASTIAN – Deci, fii atent! Pune-mă pe speaker! Pentru cel mai bun prieten al meu – Marea albastră – care vreau să-i zic La mulţi ani! 

(Gândul)

Cartiere-dormitor

"Cât despre suburbii, atât de sinistre și de singuratice - toți cei pe care-i știusem eu că se mutaseră în suburbii își dăduseră duhul. Asemenea locuri nu erau scăldate în fluxul vieții. Nu putea exista decât un singur țel al retragerii în aceste catacombe: acela de a te prăsi și apoi de a te veșteji." 

Henry Miller - Plexus

De modă

"Deci acesta era omul aparținând altei epoci, pe care prietenii mei îl etichetaseră drept "demodat". Da, era demodat să manifești atâta naivă nedumerire cu privire la niște simple cuvinte."  

Henry Miller - Plexus, Polirom, 2010, trad. Antoaneta Ralian

Cioran „mongolul” - 20 de ani

Nu am cunoștință să se fi organizat ceva de amploare la noi, cu caracter comemorativ, odată cu împlinirea celor 20 de ani de la moartea lui E.M. Cioran (20 iunie 1995). Am fost timp de 20 de ani contemporan cu Cioran și, mare parte din acest răstimp, nici măcar nu o știusem... Chiar și amănuntul ăsta face parte din destinul asumat al scriitorului. Subiectul era tabu în familiile românești, cel mai adesea docile regimului. Am recuperat, totuși, mai târziu, întâlnindu-l în cărțile sale.

Cioran, rue de l'Odéon, 1982 - Marion Kalter

Cioran, în afară de a-i fi pomenit cu ingrată „sfințenie” numele, în tripleta obligatorie - Cioran, Ionesco, Eliade -, alături de Brâncuși, nu va fi niciodată cu adevărat prețuit, stimat, în România. Semidocții universitari sau sfertodocții politicieni, în limitarea lor, ori nu-l cunosc defel ori nu-i iartă derapajele antinaționale. În schimb, legionarismul și hitlerismul manifeste, de tinerețe, îi sunt iertate la unison, și de admiratori, și de sfertodocții autohtoni care-l pun, comod, la index. E mai digerabil pentru unii să fi fost antisemit decât antiromân. Până la urmă, Cioran nu și-a urât neamul (mai mult decât pe sine). L-a privit cu inimă critică, așa cum numai cineva care iubește vicios o poate face.

În fond, de ce să nu i le ierți? Are vreun sens să pedepsești niște cărți splendid alcătuite și o gândire răscolitoare (fie că o împărtășim sau nu) doar pentru că autorul lor a cunoscut rătăciri inexplicabile în vremuri tulburi, interbelice?

Vivre, c'est pouvoir s'indigner. Le sage est un homme qui ne s'indigne plus. C'est pourquoi il n'est pas au dessous, mais à côté de la vie. (Cahiers, Gallimard, 1997)

Aș considera că iertarea este chiar obligatorie. Ca igienă mentală. A-i înțelege rătăcirile politice, însă, e cu adevărat partea dificilă a relației noastre cu Cioran.

À vingt ans, je n'avais en tête que l'extermination des vieux; je persiste à la croire urgente mais j'y ajouterais maintenant celle des jeunes; avec l'âge on a une vision plus complète des choses. (Cahiers)

Până atunci, până la înțelegere , vor mai fi botezate străzi cu numele mucegăite, dar sacre, ale lui Alecsandri, Porumbescu, Bălcescu et comp. Istoria „oficială”. Strada Emil Cioran va fi expediată în cartierele anonime de blocuri. Cu marii noștri contemporani, lucrurile încă nu-s pe deplin lămurite. Coana Chirița e mult mai ușor de citit și de urmărit la teatrul de revistă, decât să începi, să înțelegi și să termini fascinat Ispita de a exista sau Despre neajunsul de a te fi născut.

Cioran către F. Mauriac:

La douce médiocrité des Evangile - vous me reprochez a juste titre un tel propos. Cependant un fils de pope peut il en tenir d'autres? Dès que j'ai commencé à me définir, je l'ai fait par réaction contre les vérités de mon père, contre le christianisme. A cette raison extérieure s'en ajoute une autre, intime : mon inaptitude à comprendre le Christ, je dirai même de  l'imaginer. Dieu,  en revanche, n'a jamais cessé de me hanter et de me torturer; les souffrances qu'il m a infligées sont l'honneur de mes jours, un désastre inespéré, un enfer qui me rachète à mes yeux. (Adevărul)