Cioran „mongolul” - 20 de ani

Nu am cunoștință să se fi organizat ceva de amploare la noi, cu caracter comemorativ, odată cu împlinirea celor 20 de ani de la moartea lui E.M. Cioran (20 iunie 1995). Am fost timp de 20 de ani contemporan cu Cioran și, mare parte din acest răstimp, nici măcar nu o știusem... Chiar și amănuntul ăsta face parte din destinul asumat al scriitorului. Subiectul era tabu în familiile românești, cel mai adesea docile regimului. Am recuperat, totuși, mai târziu, întâlnindu-l în cărțile sale.

Cioran, rue de l'Odéon, 1982 - Marion Kalter

Cioran, în afară de a-i fi pomenit cu ingrată „sfințenie” numele, în tripleta obligatorie - Cioran, Ionesco, Eliade -, alături de Brâncuși, nu va fi niciodată cu adevărat prețuit, stimat, în România. Semidocții universitari sau sfertodocții politicieni, în limitarea lor, ori nu-l cunosc defel ori nu-i iartă derapajele antinaționale. În schimb, legionarismul și hitlerismul manifeste, de tinerețe, îi sunt iertate la unison, și de admiratori, și de sfertodocții autohtoni care-l pun, comod, la index. E mai digerabil pentru unii să fi fost antisemit decât antiromân. Până la urmă, Cioran nu și-a urât neamul (mai mult decât pe sine). L-a privit cu inimă critică, așa cum numai cineva care iubește vicios o poate face.

În fond, de ce să nu i le ierți? Are vreun sens să pedepsești niște cărți splendid alcătuite și o gândire răscolitoare (fie că o împărtășim sau nu) doar pentru că autorul lor a cunoscut rătăciri inexplicabile în vremuri tulburi, interbelice?

Vivre, c'est pouvoir s'indigner. Le sage est un homme qui ne s'indigne plus. C'est pourquoi il n'est pas au dessous, mais à côté de la vie. (Cahiers, Gallimard, 1997)

Aș considera că iertarea este chiar obligatorie. Ca igienă mentală. A-i înțelege rătăcirile politice, însă, e cu adevărat partea dificilă a relației noastre cu Cioran.

À vingt ans, je n'avais en tête que l'extermination des vieux; je persiste à la croire urgente mais j'y ajouterais maintenant celle des jeunes; avec l'âge on a une vision plus complète des choses. (Cahiers)

Până atunci, până la înțelegere , vor mai fi botezate străzi cu numele mucegăite, dar sacre, ale lui Alecsandri, Porumbescu, Bălcescu et comp. Istoria „oficială”. Strada Emil Cioran va fi expediată în cartierele anonime de blocuri. Cu marii noștri contemporani, lucrurile încă nu-s pe deplin lămurite. Coana Chirița e mult mai ușor de citit și de urmărit la teatrul de revistă, decât să începi, să înțelegi și să termini fascinat Ispita de a exista sau Despre neajunsul de a te fi născut.

Cioran către F. Mauriac:

La douce médiocrité des Evangile - vous me reprochez a juste titre un tel propos. Cependant un fils de pope peut il en tenir d'autres? Dès que j'ai commencé à me définir, je l'ai fait par réaction contre les vérités de mon père, contre le christianisme. A cette raison extérieure s'en ajoute une autre, intime : mon inaptitude à comprendre le Christ, je dirai même de  l'imaginer. Dieu,  en revanche, n'a jamais cessé de me hanter et de me torturer; les souffrances qu'il m a infligées sont l'honneur de mes jours, un désastre inespéré, un enfer qui me rachète à mes yeux. (Adevărul)