„În fine, când priveam pe fereastră și vedeam cum frunzele își schimbă culoarea, eram în extaz, dar mă și întristam. În extaz(,) fiindcă nuanțele de roșu și galben din natură întreceau toate tuburile cu vopseluri, indiferent cât de inspirat le combinau pictorii, și tristețe(,) fiindcă frunzele mureau și cădeau înr-o manieră tipic cehoviană, aducându-ți aminte că și tu te vei usca și vei cădea; același ritual brutal, stupid, îți va lua toți neutrinii tăi drăgălași și te vei întreba ce naiba a fost asta? Pe de altă parte, depinde cum vezi lucrurile. Pentru un om, frunzele colorate ale toamnei sunt superbe. Pentru o frunză roșie sau galbenă, garantez că cele verzi sunt mult m ai frumoase.”
Woody Allen - Apropo de nimic, Ed. Litera, 2021, trad. Petru Iamandi (care nu mereu știe unde se pune, gramatical ori stilistic, virgula - virgulele dintre parantezele rotunde de mai sus le-am adăugat eu, n-o să mă puteți contrazice că-și aveau - musai - locul acolo)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu