Visul cu ochii, felul amenințător în care (mi se pare că) se apropie de mine o Necunoscută puțin cam prea prietenoasă cu care devin repejor intim și-mi dau seama de rapiditatea asta neverosimilă chiar în timp ce o visez, e prea de tot - atingerile ca din întâmplare, zâmbetele cu subînțeles, vorbele cu ricoșeu, dodii, avansuri, mici cedări.
Primejdie mare de a te amăgi, fiindcă nimic nu-i real, totul e bine delimitat și îngrădit, măsurat și definit prin formulări ce nu lasă vreun dubiu.
Necunoscuta apare în vis în virtutea stranietății ei: a ales să aștearnă - ca pe niște separatoare pașnice, dar neechivoce - cuvintele ei clare între noi.
Totul fiind delimitat, interzis așadar, fac orice pas pe un teren deja minat, cu tabla anunțului aferent - teren minat - înfiptă-n sol, pusă la vederea oricui, cu neputință s-o ignori.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu