E greu să manipulezi un anxios, un neîncrezător patent, un om care disprețuiește în mine slăbiciunile sale.
Se spune că punerea în cuvinte a unei nemulțumiri e de natură, câteodată, să dea oxigen nemulțumirii, s-o arunce în aer. Cred că-i o linie subțire ce desparte priceperea de a dezamorsa o frustrare inflamată, discutând-o, de alimentarea acesteia prin cuvinte repezite, prost plasate, negândite. Dacă ne luăm după abordarea asta din urmă, tăcerea e preferabilă.
Decât să te apropii de-o nemulțumire în termeni judecătorești, ce nu suferă interpretare, definitivi, incasabili, mai bine o îngropi într-o ignorare forțată. Ce dorești, de fapt: să înțelegi și să (te) reconciliezi ori să condamni fără recurs și să rupi punțile?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu