Calcanul - G. Grass. E neobișnuit de frig. Mâța are permisiunea să împartă odăile cu stăpânii casei. Doar o pisică. Doar niște stăpâni.
Istoria bărbatului, lupta lui pentru emanciparea de sub jugul molatic al matriarhatului („orânduire” ce-l folosea doar de fertilizator, tranchilizându-i reacțiile cu lapte din belșug). Emanciparea față de sân. Desprinderea de sânul mamei, al femeii. Suptul îi adoarme bărbatului instinctele, îl moleșește, îl depolitizează și-l deresponsabilizează.
Pe o mai scurtă întindere, felul în care compune Grass, nobelul Grass, ar putea fi de mare efect, hilar, cațavencian, ar stârni râsul lumii, numai bun de degustat în doze comprimate. Pe întindere mare, însă - vezi 500 de pagini tipărite destul de înghesuit, vezi prețul originar de 47,50 lei pe volum, în 2008, la apariția în românește - poate fi extrem de obositor. Îmi piere concentrarea, îmi pierde atenția și riscă să-mi lase mult în urmă interesul. Rareori am mai avut parte de asemenea reverii fertile, fără nici o legătură cu conținutul, pe fondul unei lecturi dintr-un zis „mare scriitor”. Cu Toba de tinichea m-am răsfățat. Cu Calcanul în palme, am visat pe rupte, păstrând ochii deschiși. Nici nu știu, să-i mulțumesc autorului pentru a mă fi redat mie însumi, proiectat pe ecranul prolix al cărții sale sau să-l înjur. Prin urmare, l-am abandonat cu entuziasm.
Nu am deslușit, de fapt, nici o poveste, nu am prins nici un fir, sunt găsibile în pagini mai multe poante, umor „etnic”(?), vorbe de duh, satirizări, răstălmăciri - toate puse cap la cap, doar-doar or căpăta vreun sens - fraze de umplutură de un amuzament „șlefuit”. Fără tensiune, fără miză. Pur și simplu, un scris fabulatoriu, un fel de ladă savantă de gunoi savant, ghena unui scriitor, locul lui de joacă sau de aruncat dejecțiile oarecum simpatice rămase de la (lucrul la) alte cărți, de spălat creierul în pauzele sale de la scrisul serios. Nu știu ce este Calcanul!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu