Plouă, în sfârșit, după săptămâni de uscăciune. Pământ crăpat. Și ce bine că plouă! Ieri, o zi ceva mai mohorâtă, am chemat-o și am așteptat să vină ploaia; lumina zilei prevestea aversa - una izbăvitoare. Dar ploaia a venit abia astăzi, ca un cadou rătăcit. Plouă des, mărunt, așa cum se cerea.
N-am nici un plan pe afară. Bucurie. Trec rafale de vânt, nu mașini. De unde desprind că mulți circulaseră din cauză că-i stârnea soarele și n-aveau altă treabă, n-aveau stare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu