Mă aflu la Deal. Întins în hamac, catarama curelei de la pantaloni mă orbește, lucind în soarele ce bate din spatele meu. Am luat, din neatenție, hamacul cel mic. Am poftit la el, fiindcă-i mai colorat, mai „jamaican”. Suflă vânt din nord-vest, în rafale scurte; le aud mai întâi răzbătând prin pădure, până să ajungă la mine. Zgâriat de spini, nu foarte obosit, berea lângă mine. Și sculele de coafat pomii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu