Proasta mea memorie muzicală este excepțională. (M.S.)
O construcție ce, astăzi, ar putea părea paradoxală, dar pesemne că în vremea aceea (1936), excepțional n-avea, ca acum, doar conotații apreciative.
Excepționalul este ieșitul din comun. Astfel, și o crimă ar putea fi excepțională, o greșeală, o căldare, o prostie etc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu