Muzica „mea” îmi grăiește pe înțeles. Avem o relație specială, eu și muzica: auz, lacrimi, trup, dar nu și cuvinte. Înlănțuirea de sunete e atât de importantă atenției mele încât ignor fericit și fără remușcări textul. La întâlnirea cu muzica, prefer să lăcrimez decât să gândesc. Să dansez, în loc să militez, mobilizat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu