Încă mai încerc să țin pe loc timpul, înghețând ziua-ntreagă cu câte o carte în mână (ori mai multe, dar pe rând); încă n-am scăpat de obiceiul ăsta prost de a crede că citind & nemișcându-mă pot să fac cumva să întârzii revenirea zilei de luni.
Îmi spun o poveste ce mă consolează despre cum sunt eu stăpânul propriei vieți și al tuturor aparatelor din viața mea. Toate mi se supun, la comanda mea - se aliniază.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu