miercuri, 29 iunie 2016

Anticapitalismul

„Problema moralei evitate, adică a căutării vinovaților aiurea, în altă parte, este o problemă general umană. Sînt puțini oameni care se declară anti-capitaliști din convingerea că lumea în general este strâmbă și trebuie îndreptată prin acțiune umană. Cei mai mulți, imensa majoritate a anti-capitaliștilor trăiesc această stare și se poziționează astfel din invidie, egoism și chiar dintr-o frondă “anti” care este chemată să le mângâie orgoliul personal și să-i ajute să-și trăiască propria viață ratată.
Forța ideilor socialiste, de egalitate între oameni, nu trebuie luată în glumă. Oamenii pot fi seduși ușor, mai ales atunci când acumulează frustrări și pot deveni ușor sclavii unor utopii sau a unor modele false de tip societar. Istoria umană este plină de asemenea exemple. S-au purtat războaie, au izbucnit revoluții și s-au pierdut milioane de vieți în slujba utopiilor ce aveau în centrul lor ideea că oamenii trebuie să fie egali. 
Gândirea liberală consideră dimpotrivă că oamenii sînt diferiți de la natură, că nu dispun de aceleași, abilități și capacități, fiind indivizi distincți. În acest fel liberalismul recunoaște diferența dintre oameni. Pentru liberali, oamenii nu pot fi egali decât în fața legii, legea fiind singurul element chemat să niveleze social. Inegalitățile de ordin natural nu pot fi luate în discuție pentru că omul, indiferent cât ar acționa asupra lor nu le poate estompa. De aceea anticapitaliștii se vor concentra pe eliminarea diferențelor date de construcția socială umană.”
          Anticapitalismul - Dorel Dumitru Chirițescu, Dilema Veche 

12 comentarii:

Anonim spunea...

Poate că (unii) stângiştii urmăresc nu atât "nivelarea" societăţii( în sensul de a estompa inegalităţile naturale ), cât eliminarea inegalităţilor artificiale, născute din logica parazitară şi exploatativă a capitalismului. Nimeni nu nu mai susţine astăzi egalitarismul absolut. Dar dacă tot avem oameni inegali din născare măcar să avem o societate meritocratică, iar nu plutocratică. Ni se spune că "pentru liberali, oamenii nu pot fi egali decât în fața legii, legea fiind singurul element chemat să niveleze social. Inegalitățile de ordin natural nu pot fi luate în discuție pentru că omul, indiferent cât ar acționa asupra lor nu le poate estompa". Am înghiţi gogoaşa dacă n-am şti că egalitatea în faţa legii este( cel mai adesea) o minciună, iar teoria "dreptului omului superior" n-ar fi aşa dragă parazitului cu guler alb care este oricând gata să vadă în superioritatea sa conjuncturală o superioritate congenitală.

cristians. spunea...

Nu este o gogoașă, este vorba despre a avea o convingere. Chiar dacă o orânduire sau o societate nu este capabilă să aplice egalitatea în fața legii, asta nu face din a crede în acest tip de egalitatea (unica) o "gogoașa".

Iar gulerele albe NU sunt paraziți! Nu o să port discuții aici, dacă nu-ti devoalezi numele și dacă vei vehicula termeni comunistoizi-anarhiști. Nu am nervi pentru ideologie astăzi. Nici pentru che Guevara

cristians. spunea...

Nu aveti decât să împărțiți averile personale cu cei nevoiași. Dar nu predicațivca asta să devină un soi de haiducie legală. Surplusul meu îl împart (sau nu) cu cine poftesc eu. Nu cu cine mă învață lecțiile maoiste.

cristians. spunea...

Cred în meritocrație! Dar numai cine nu vrea nu vede că meritocrația în care cred adâncește diferențele înnăscute. Eu sunt convins că a-i înăbuși și a-i castra pe cei care au capital ar conveni gulerelor negre de jeg, dar nu orice tâlhărie de acest tip este neaparat morală. Furtul este furt, chiar și când se fură de la cei bogați.

Soluția nu este de a-i opri pe cei ce se pricep să facă bani, ori de a nivela, nici de a-i îndopa pe asistați cu ajutoare-plocon.

Anonim spunea...

Văd că din micul meu comentariu autorul blogului a extrapolat (în mod greşit) conturul probabil al viziunilor mele politice. În realitate, eu nu sunt adeptul statului providenţial, al taxării progresive şi nici un adversar al comerţului liber ca motor al împlinirii personale. Dimpotriva, în opinia mea piaţa liberă este centrul nevralgic al oricărei civilizaţii şi văd în neatârnarea individului faţă de puterea publică excesivă o garanţie a libertăţii veritabile. Cred însă că toate acestea sunt date la o parte când capitalismul este în floare. Cât desprea afirmaţiea mea despre "gulerele albe" , aceasta este mai degrabă o propoziţie de forma unii x sunt y, iar nu de forma toti x sunt y

cristians. spunea...

Nu toti sunt in nici un singur fel. A fost o afirmație care nu mi-a convenit deloc. Pot spune o grămada de lucruri mizere si despre gulerele proletare. Doamne ajută, dară

Anonim spunea...

Spuneţi ce vreţi. De ce credeţi că aş fi un fan al proletariarului? Observ că în materie de polemică politică ceea ce împute cel mai mult atmosfera este tocmai ceea ce se bănuieste ca se spune indirect. În orice caz, perceptia lumii în alb-negru este o mare greseală.

cristians. spunea...

Exact: mare greșeala a fi numiți paraziți cei cu gulere albe! E tot o albă neagră și asta :(

Anonim spunea...

N-aş zice că e o "mare" greşeală. Dimpotriva, este adevărul gol-goluţ. Ţine de domeniul evidenţei. O realitate imposibil de tăgăduit. O afirmaţie atotgeneralizantă ar fi fost greşită. Din fericire, n-am făcut o asemenea greşeală!

cristians. spunea...

Nu, nu! Greșeala imi aparține mie, că am postat fragmentul și autorului la care fac trimitere, că l-a scris și astfel a intrat în "tagma" filosofilor" de birt, autogară, rectorat, sală profesorală sau tramvai. Recunosc: eu și autorul am greșit flagrant. Probabil că escadroanele deja ne caută pentru prea mult libertinaj.

Anonim spunea...

Textul citat este de la cap la coadă un "ad-hominem" lamentabil. Filozofie "de birt" cu siguranţă!

cristians. spunea...

Da: la trebunal cu ei, monșer! Moarte burghejilor!