Dacă divinitatea într-adevăr există, musulmană sau creștină, în mod sigur nu are nevoie ca onoarea, numele ori prestigiul să-i fie "reparate" de oameni, nicidecum de niște călăi înguști la spirit.
A-l "ajuta" astfel pe Dumnezeu, cu înțelegerea noastră limitată și subiectivă până în pragul sinistrului, folosindu-ne de mijloace medievale, nu e altceva decât a-i pune sub îndoială puterea și judecata, despre care tot noi susținem, pioși, că le are și-s de necuprins.
Nu știu cum se face că e plină lumea de "aleși" care își asumă rolul, total imaginar, de a-și impune credința, vizibil precară, șchioapă, minată de frustrări, și altora. "Aleși" înspăimântați că niște caricaturi stupide ar putea fi de natură să le clatine convingerile și dumnezeul?
Prevăd mare înghesuială la porțile ambelor raiuri, creștin și musulman, când va veni vremea!
NYT, în editorialul semnat de redacție, punctează decent:
"There are some who will say that Charlie Hebdo tempted the ire of Islamists one too many times, as if coldblooded murder is the price to pay for putting out a magazine. The massacre was motivated by hate. It is absurd to suggest that the way to avoid terrorist attacks is to let the terrorists dictate standards in a democracy."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu