marți, 28 august 2012

Nimic despre Franz Kafka (interviu pe „TheChronicle”)

Kafka a avut în primul rând probleme cu legea tatălui! Cu legea iudaică, simbolizată de tatăl său tiranic. Se pare că devine din ce în ce mai mult o viziune superficială asupra operei kafkiene a considera că dl. K. și-ar fi „alimentat” răul existențial numai de pe urma contactelor sale absurde cu stufoasa birocrație chezaro-crăiască. Kafka și-a pus în operă drama de a fi rămas suspendat între două lumi. Pe de-o parte, era un evreu perfect asimilat, școlit, dar condamnat să rămână un permanent străin în țara, în limba și-n cultura care-l găzduiau (tolerau). Pe de altă parte, simțindu-se asimilat, nu putea să nu dezvolte și un sentiment inconștient de vinovăție, de datorie neîmplinită față de legea strămoșilor săi, pe care-i trădase, uitându-le limba și tradiția, dezicându-se de ei, ca să devină una cu majoritarii, invizibil, capabil să se piardă cu ușurință în masa anonimă. Kafka nu face altceva decât să-și ceară dreptul la o viață normală, chiar banală. Își dorește cu febrilitate să se scuture de excepționalismul evreiesc ce-l împovărează și-l obligă.

Interviul nostru integral pe:  TheChronicle
Mulțumim!

14 comentarii:

Anonim spunea...

"Alerg iute la părerea că decât să fie trimis Curiosity pe Marte, cu un cost imens, mai bine s-ar investi în respectarea drepturilor omului și în sănătate, care din câte știu, este înscrisă undeva tot ca un drept consacrat al lumii civilizate."

:(

/rs

cristians. spunea...

Miliardele alea ar putea face minuni în sănătate, R!

Nu văd ce e rău în asta. Dacă s-ar aloca și pentru explorarea spațiului, și pentru cercetări medicale aceleași sume, n-aș avea nimic împotrivă.

Altfel, mi se pare scandalos.

Claudiu spunea...

Mie mi se pare scandaloase două lucruri: ignoranța față de știință și scări ale costurilor (prin remarca primului comentariu) și discrepanța uriașă dintre bugetul apărării și bugetul cercetării, oriunde pe glob. De pildă, bugetul NASA pe un an este aproximativ identic cu bugetul alocat de armata SUA pentru dotarea corturilor din Irak cu aer condiționat. Dar nu mă bag, nu-s banii mei, comentam de pe margine doar.

Bani pentru sănătate nu vor fi niciodată suficienți. Oricând se mai găsește câte unul care să zică: Da' mor copii de foame în Africa! Și așa e, mor, dar nu mor pentru că am cheltuit 2 miliarde să punem un laborator mobil pe Marte. Recenta Olimpiadă de la Londra a costat de aproximativ zece ori mai mult.

Claudiu spunea...

Și că tot vorbeam de sănătate (să nu se supere pe mine generalii că ma leg doar de războaie) bugetul dedicat cercetării în cadrul Bayer (doar una din corporațiile private din domeniu) este de vreo 4 miliarde de dolari în 2012, adică aproape dublu cât întreaga misiune Curiosity (la care se lucerază din 2005, dar care nu a putut fi lansată mai repede pentru că nu au avut bani suficienți).

Sper că am reușit să pun lucrurile într-o perspectivă cât de cât realistă.

cristians. spunea...

Mulțumesc pentru adăugiri! Sunt binevenite.

Cercetările finanțate de Bayer știm ce scop au: comerțul cu sănătate.

Cercetările spațiale ce scop au? OK, am înțeles că de pe urma lor ne alegem cu PC-uri, cu încălzirea mîncării la microunde și alte cuceriri asemenea. Dar astea-s efectele colaterale.

Eu tot n-am înțeles însemnătatea clară, directă a programului spațial, în afară de o umflare în pene a omului că poate explora, zbura departe, analiza probe de sol marțian sau de gaz jupiterian.

Dacă-mi spune cineva că există o perspectivă serioasă (și peste două secole, ci peste 50 de ani) de a coloniza Marte sau Luna, îmi reduc la jumătate mirările.

Câtă vreme e vorba despre bani privați, mai greu să ne amestecăm, așa este.

Claudiu spunea...

Explorarea sistemului solar și analizele de probe de sol marțian nu este o umflare în pene. Probabil crezi că și LHC-ul este o gaură neagră financiară, pentru că nu ne pune mâncare pe masă și alte asemenea cuceriri. Păcat. O reducere cu doar jumătate a uimirilor tale nu mă satisface, așa că nu mă mai bag, mai ales că nu vrei să vezi dincolo de 50 de ani.

Anonim spunea...

"Cercetările spațiale ce scop au? OK, am înțeles că de pe urma lor ne alegem cu PC-uri, cu încălzirea mîncării la microunde și alte cuceriri asemenea. Dar astea-s efectele colaterale.

Eu tot n-am înțeles însemnătatea clară, directă a programului spațial, în afară de o umflare în pene a omului că poate explora, zbura departe, analiza probe de sol marțian sau de gaz jupiterian."

Marxistule, să mă aștept în curând la un articol despre cât de rău e că automatizarea și roboții înlocuiesc muncitorii prin fabrici și uzine? :)

/rs

Claudiu spunea...

Cu riscul de a parea un iehovist insistent, citeste, te rog, asta

cristians. spunea...

RS, Dacă mă numești marxist, nu reușești decât să mă provoci să te insult, nu are sens, deci. Pentru că, în plus, știi că nu sunt marxist, așa că e și gratuit să folosești apelativul ăsta!

Nici unul n-ați observat, din cauza obsesiei voastre progresiste (marxiste, de altfel) că PUNEAM O ÎNTREBARE, nu făceam o afirmație. Precum se poate remarca, eu NU am atâtea certitudini câte aveți voi, mai ales dl RS. Eu chiar MĂ ÎNTREB și MĂ MIR de anumite chestii. Nu trăiesc într-o certitudine senină!

Curios este, că deși sunteți din secta credincioșilor certificați și neîndoielnici în tehnică, nu-mi răspundeți: la ce folosește programul de cercetare spațială? Eu chiar voiam să aflu, nu era sarcasm sau o întrebare cu răspuns deja pregătit. Un răspuns în măcar 5 puncte (fiecare) ar ajuta. Merci.

Iată că uimirea-i un păcat fatal! :))

PS: poți liniștit să aștepți in partea mea exact articolele pe care știi că le scriu, nu altele închipuite.

Claudiu spunea...

Eu ți-am zis că nu mă bag la o asfel de discuție pentru că tu nu vrei să vezi dincolo de 50 de ani. Și nici LHC-ul și nici explorare spațiului nu au efecte imediate. Dar dacă insiști, o să încerc.

Deocamdată nu știm de unde a venit viața pe Pământ. Poate a apărut spontan aici, poate semințele ei au ajuns de pe altă planetă, poate din alte părți ale universului, prin comete, meteoriți, etc. Pe Marte încercăm să vedem dacă găsim forme de viață. Dacă vom găsi, va fi probabil cea mai importantă descoperire a omenirii, chiar dacă este vorba de câteva bacterii fosilizate. Există o teorie care spune că viața a apărut pe Marte și apoi a migrat pe Pământ, pentru că în trecutul îndepărtat pe Marte exista apă lichidă. E posibil ca noi să fim marțieni de fapt. Eu cred că merită câteva miliarde de dolari să aflăm de unde am venit pe Pământul ăsta. Mai sunt câteva locuri din sistemul nostru solar unde sperăm să găsim măcar urme de viață, pe lângă Marte. Există sateliți ai marilor planete care au oceane sub suprafața lor sau alții care au la suprafață oceane de metan, așa cum noi avem oceane de apă. Viața acolo poate lua alte forme, nu știm până nu explorăm.

Marte nu are câmp magnetic, noi avem. De câmpul magnetic terestru depind foarte multe lucruri, de la busole la traseele păsărilor migratoare și la existența numeroaselor ecosisteme. Este posibil ca în trecut Marte să fi avut, dar să nu mai aibă, pierderea câmpului magnetic terestru ar fi catastrofală iar înțelegerea dinamicii și a structurii marțiene este foarte importantă și pentru înțelegerea Pământului. Marte nu mai are atmosferă densă tocmai pentru că i-a suflat-o vântul solar. Noi avem, prin câmpul magnetic, un fel de scut care ne protejează atmosfera și nu vrem să rămânem fără ea.

Un alt exemplu bun este Venus. Acolo este practic iadul, temperaturi mari, atmosferă densă, ploi de acid sulfuric. Planeta suferă de un accentuat efect de seră cât se poate de natural. Este vital să aflăm mecanismele și dinamica atmosferei lui Venus pentru a înțelege efectul de seră de acolo. Același fenomen s-ar putea întâmpla și pe Pământ și poate chiar a început deja, poate ajutat de industrie, poate nu, asta încearcăm să aflăm. Nu putem face asta decât dacă avem niște sonde cu senzori pe orbita lui Venus, în atmosfera sau, pe suprafața sa infernală. Dacă Marte în trecut seamănă cu Pământul, este posibil ca în viitor, Pământul să semene cu Venus.

Unii asteroizi conțin metale prețioase. Pe lângă bijuterii, ele au niște proprietăți fizice remarcabile, care le fac utile în mai multe domenii. De exemplu platina. Se prevede că în următorii câția zeci de ani, în ritmul actual de extragere, aceasta va fi insuficientă pentru industrie. Un asteroid poate conține mai multă platină decât s-a extras vreodată din toate minele de pe Pământ. Există o firmă care dorește să ajungă pe un astfel de asteroid, să facă o mină acolo și să aducă platina pe Pământ. Pentru asta, are nevoie de rachete, de motoare, de infrastructură care să susțină astfel de operațiuni. Are nevoie de rachete ieftine, pentru ca extragere de platină din spațiu să fie viabilă economic, are nevoie de experiență în operațiuni orbitale, lansări, cuplări pe orbită, interceptări, etc.

Claudiu spunea...

Un ultim exemplu, al cincilea punct dacă vrei, sistemul nu m-a lăsat să le pun împreună, era prea lung comentariu și a trebuit să-l rup în două, așa că asta este a doua și deocamdată ultima parte a sa.

Dinozaurii au murit, toți, împreună cu alte mii de specii, pentru că nu aveau un program spațial și nu au putut face nimic când un asteroid s-a ciocnit Pământ, acum 65 de milioane de ani. În prezent, aproape că putem discuta, dacă este cazul, despre devierea unui astfel de asteroid periculos, care ar putea altfel distruge întreaga civilizație umană. Sună a SF, dar nu e. Sunt zeci, sute de mii de bolovani periculoși acolo sus și încă nici măcar nu știm care din ei va intersecta orbita Pământului... pentru că nu sunt fonduri suficiente pentru o cartografiere mai precisă. Explorarea spațiului ne poate ajuta să identificăm și să ferim din calea noastră asteroizi care ne-ar putea aduce, în cel mai bun caz, înapoi în epoca de piatră. Și mai avem nevoie de explorare spațială pentru a înțelege dinamica Soarelui, pentru a-i înțelege toanele, pentru că dacă într-o zi Soarele strănută spre noi, ne-ar putea doborî majoritatea sateliților și am rămâne paralizați: fără GSM, GPS, radio, internet, trafic aerian și naval, televiziune prin cablu, etc.

Cam atât, deocamdată. Revin cu plăcere dacă mai este cazul să clarific unele lucruri. Sunt sigur că mai pot găsi argumente, chiar dacă le-am ignorat pe cele fundamentale, cum ar fi curiozitatea specifică speciei noastre, nevoie de explorare și migrare spre alte lumi în viitorul îndepărtat.

cleosejoaca spunea...

Impecabilă argumentarea doamnei Lidia.

cleosejoaca spunea...

Banii nu sunt niciodată suficienţi în niciun domeniu. Însă în sănătate, educaţie, justiţie Trebuie să fie măcar decenţi! Altfel suntem pierduţi. Lui nea Ion bolnav în spital i se rupe de science breakthrough atâta vreme cât nu o apucă fiindcă "nu mai sunt medicamente în farmacie". Despre ce vorbim aici?!

cristians. spunea...

@cleo: văd că m-ai înțeles întocmai, nici nu mai adaug alte detalii. Mulțumesc!

@Claudiu: Îți sunt recunoscător că mi-ai luat întrebarea în serios și ai dat răspunsurile tale. Ăsta da dialog și schimb de opinii!

Fără etichete puse apriori. Să păstrăm alea pentru momentul când ne terminăm argumentele, nu să începem discuția cu ele - ar fi ideal! :)