Seriale mexicane. E frumoasă ca o vacă, cu ochii ei cristal, fața rotundă, gura mare, buze medii. Un pic planturoasă, deci nu tocmai fit, după moda sud-americană. Piele albă, imaculată. O aluniță, undeva. Probabil și alte alunițe, judicios distribuite, bine ascunse de vestimentație.
Alte clișee din filmele mediocre (ca tine): a bate cu pumnii (palmele) în volan, din cauza fustrării. Volanele din filme îndură multe. Nu știu câți dintre noi (cei reali) am face asta fără să ne gândim că, poate, dereglăm ceva la mașină. Indiferent cât de furios aș fi, n-aș lovi în volan (ca să mă descarc?).
*
Făcut o tură prin cartier, bucuros de lumea puțină de pe străzi, cu căștile cele noi înfipte-n timpane, muzica la 66% din volum. M-am oprit să privesc, de cealaltă parte a străzii, un pin falnic ce se ițea de după gardul de beton al cimitirului. Un copac numai mușchi, masculin, impunător, cu rădăcinile scotocind printre morți.
În lipsă de altceva, am cărat 3 kg într-o mână și 5 kg în cealaltă. Am rătăcit puțin, ocolind pe străduțe pe care încerc să mă păcălesc că abia ce le descopăr, de fiecare dată. Casele sunt atât de intimidant de frumoase, încât mă fac să grăbesc pasul. Mă simt supravegheat, admirând. Mă simt sărac, jinduind.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu