O bicicletă cu buze roșii nu-și află starea. Oprește, ba în fața cramei Savoya, ba la soneria unui telefon oportun, în mijlocul trotuarului. Se vede că și-ar dori aprig să se afle simultan pretutindeni, să guste, ubicuă, din toate ale lumii. Și la crama titrată (în care eu încă n-am intrat), legată de stâlpul unui indicator de circulație „oprirea interzisă”, și la Sevastia's, înspre care privește cu jind de pe cealaltă parte a străzii, neatentă la spusele partenerului. Căci iat-o, dintr-o dată, cu partener.
 |
| C.S./Viena |
Condeierul lui Llosa pare să dețină rețeta secretă a remediului potrivit pentru dragostea neîmplinită: un purgativ - laptele de magneziu. În cea mai mare parte, durerea sufletească e provocată de o digestie proastă, lentă, sau de constipație. Invers, o defecare amplă, considerabilă și rapidă ca un strănut, eliberează sufletul de doliul său amoros.
Vecina de sus se pișă simfonic în vasul de toaletă, urcându-se mai întâi pe-un taburet. Zgomotul astfel produs e, garantat, mai puternic, mai răsunător. Aduce a gârlă, a mică bulboană, a firicel de cascadă, talanga îndepărtată de la gâtul unei vite ce coboară, seara, de pe munte ca să fie mulsă și adăpată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu