Sunt nedormit, cu ochii înfundați în orbite, se vede pe mine oboseala, pe tenul tern, în ciuda ținutei „tinerești” pe care am arborat-o astăzi.
Demonul și ocaziile de a păcătui, ocaziile ratate de a păcătui și regretul aferent - la inventarul de final de viață.
Un serial, câteva pagini de carte și somn - iată marele plan ce rămâne mereu nerespectat, în fiecare seară a săptămânii. Nu mă țin niciodată de el. De-aș fi mai atent cu mine însumi, m-aș duce să mă culc în seara asta la 22:00.
Am avut un vis, unul revelator și limpede, fabricat special ca să devină o hotărâre. Și poate c-ar fi devenit, dacă n-aș fi întrezărit în spatele lui teama de abandon.
Un comentariu:
Bună! Nu n-am mai citit de mult. Am revenit oarecum în blogosferă. Mă bucur că încă scrii. Pe curând! :)
Trimiteți un comentariu