Viața - farmecul ei alterat de atâtea fapte nepermise pentru care suntem pedepsiți; de auto-oglindiri înșelătoare, de „standarde”, de jaloane, determinări părintești, tipare și ștachete. Necuprinse de lege, nescrise. Unele sunt ilegale; altele - imorale. Ori gesturi fără nume, a căror făptuire te poate costa, socialmente, disoluția irevocabilă.
„Se râde” dacă un băiețel are înclinație către balet și altul nu știe să înoate la 10 ani, iar altul scrie & citește întreaga ziulică în loc să frece temeinic un smartphone, dar nu se prea descurcă cu fetele, cu iubirea. Nu se poate desprinde de mamă. Bea încă lapte cu biscuiți, la 42 de ani. E slab și are burtă.
Se înțelege mai bine cu femeile decât cu bărbații. Prieteni buni. Totuși, disprețuiește inconștient femeile pentru bipolaritatea lor extenuantă.
Adoră plantele, se oprește din drum ca să inspire parfumul promis al unei flori sau pentru a o încadra într-o fotografie. Ascultă muzică în loc să facă curte, în loc să-și aștearnă moale pentru un somn bun.
Toate astea nu rămân nepedepsite și vor fi aspru judecate. Numeroșii neiertători! Slăbiciuni care se plătesc. Însă nu plătești prin a fi adus înaintea unei instanțe obiective, de ordin divin. Neiertătorii te fac ei însiși să plătești, erijându-se în dumnezei ai putreziciunii.
Aștept o carte care să mă invite să mă arunc în ea, ca-ntr-un adulter livresc. Să las totul și să plonjez în ea. Să-mi pună capul pe umăr, să-mi întindă mâna fără teama că intră cineva.
Aștept o carte care să mă invite să mă arunc în ea, ca-ntr-un adulter livresc. Să las totul și să plonjez în ea. Să-mi pună capul pe umăr, să-mi întindă mâna fără teama că intră cineva.
