Clasa muncitoare albă și votanții rurali aleg Trump, ca în România - PSD. Adică, un candidat și un partid (=PSD) care se ocupă cu vânzarea de iluzii, de soluții-minune, niciodată realizabile!
E ca o streche ce se extinde tot mai periculos în lume, preferința pentru bufoni, circari, iluzioniștii cu discurs de ură. Ura față de străin pare să fie capabilă în ochii unora, ai celor slab instruiți, să țină loc de hrană și de prosperitate.
N-am eu, să n-aibă nici celălalt! În felul ăsta, poate că eu voi primi totul. Asta e tot ce găsim, scotocind în capul unor cretini cu drept de vot. Am o nestăpânită scârbă pentru electoratul așa-zis conservator = ipocrit, rural, înspăimântat de deschiderea liberală! Nu sunt curios ce temeri, ce tare, ce obsesii bântuie acest electorat. Dacă n-aș fi un liberal declarat, i-aș chestiona însuși dreptul de a vota.
Democrația își atinge tot mai des limitele. Și nu prin aceea că ar restrânge unora libertățile. Ci prin iresponsabilitatea tot mai extinsă și mai manifestă a celor cu drept de vot, din clasele sociale obișnuite să trăiască după comenzile electrice ale bulbului rahidian și-ale coloanei vertebrale. Moluștele cărora un sistem generos le-a pus în mână puterea de a alege, dar nu și discernământul.
Anul trecut, îmi pusesem speranța în venirea unui președinte republican decent, care să regăsească forța ofensivă global a SUA. Astăzi, din cauza atotprezenței maimuței Trump, am ajuns să o susțin moral, de la distanța unei țări nesemnificative, pe Clinton!
